Apă pentru botoșăneni prin zeci de kilometri de conducte CANCERIGENE, interzise de 12 ani: Este genocid! Scapă cine poate

Anul 2005.

Uniunea Europeană interzice extracția, fabricarea și prelucrarea produselor din azbest considerat cancerigen Clasa 1.

Anul 2006.

România se aliniază normelor europene și interzice acest material și în țara noastră.

Anul 2019.

La Botoșani sunt utilizați 44 km de conductă din azbociment la furnizarea apei potabile.

 

Apă din țevi cancerigene în municipiu

 

Pare incredibil însă datele și informațiile din documentele oficiale nu mint. Și nici nu sunt infirmate de autoritățile județene sau de conducerea companiei care asigură serviciile de apă și canalizare la nivelul județului Botoșani.

 

Despre această situație s-a mai vorbit undeva în urmă cu două decenii, după care subiectul a fost trecut cu vederea sau sub tăcere. Până la finele anului trecut, când unui consilier județean liberal i-a trecut prin cap să adreseze o întrebare cu privire la rețeaua de distribuție din Botoșani. În ultima ședință ordinară de Consiliu Județean din 2018, Stelian Pleșca a primit și răspunsul solicitat:

 

Rețele de distribuție apă potabilă – Municipiul Botoșani

 

  • 124 de kilometri de conductă din oțel
  • 40 de kilometri de conductă din fontă
  • 44 de kilometri de conductă din azbociment
  • 97 de kilometri de conductă din polietilenă (pehd)

 

Rețele canalizare – Municipiul Botoșani

 

 

 

„Ăștia” de la UE au interzis săracii azbo…

 

„Singura condiție impusă de ăștia de la UE era să nu mai avem conducte de azbo în municipiul Botoșani. Acum ni s-a transmis că avem 44 de km în municipiul Botoșani. Eu când am citit acest material dle președinte, că bănuiesc că ați citit acest material, mă așteptam din partea dvs. să spuneți că trebuie să alocăm sume, cât se poate, să remediem această situație. Dvs. ar fi trebuit să știți lucrul acesta, acești 44 de km sunt în municipiul Botoșani, noi practic ne adresăm unui număr foarte mare de oameni”,

Stelian Pleșca, consilier județean PNL

 

 

Azbestul reprezintă o formă fibroasă a mai multor minerale naturale, fiind unul dintre componentele azbocimentului. Indiferent de tipul de azbest folosit în componența conductelor ce transportă apa, acest material este considerat cancerigen Clasa 1. Astfel, Comisia Europeană a interzis  fabricarea și comercializarea produselor care conțin azbest prin directiva 1999/77/CE care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. Din 2006 sunt interzise extracția, fabricarea și prelucrarea produselor care conțin azbest.

 

Concluzia? – Scapă cine poate!

 

„Acesta este genocid ce se întâmplă aici. De atâția ani de zile nu s-a schimbat un metru de conductă. Iar azbocimentul este interzis în România și în toată UE, de ce? Pentru că este cancerigen. Noi atunci ca să accesăm fonduri europene am spus că nu mai avem și ne trezim după ani de zile că… cred că instituțiile statului, DSP, Parchetul, DNA… ar trebui să se intereseze de lucrul acesta. Sunt prea mulți oameni implicați în această problemă. Noi îmbolnăvim cu bună știință populația. Atât timp cât e interzis să pui azbociment pe un coteț de găini, noi distribuim apă. Nouă ni se potrivesc cel mai bine vorbele unui prim ministru, Victor Ponta: scapă cine poate”,

Stelian Pleșca, consilier județean PNL

 

Imperturbabil ca de obicei, președintele Consiliului Județean (CJ) Botoșani, Costică Macaleți, a fost mișcat și nu prea de situația reliefată de consilierul liberal.

 

„Am luat act de spusele dvs. Într-adevăr, cu ani în urmă s-a interzis de către UE și de specialiștii în domeniu folosirea azbocimentului și la conducte și la acoperișuri. Probabil în masterplanul care se va derula în viitor vom proceda și la schimbarea acestor… Dacă mai sunt interpelări…”,

Costică Macaleți, președintele CJ Botoșani

 

Dacă nu-s amenzi... merge și așa

 

Cei care au întocmit raportul prezentat în plenul județean sunt și ei la curent cu problematica conductelor din azbociment. Și arată că în exercițiile financiare anterioare s-a finanțat mai degrabă partea de extindere a rețelei și mai puțin cea de reabilitare.

 

Însă, în următorul exercițiu financiar în care sunt pregătite în total 14 proiecte ambițioase, ar putea fi incluse și aceste conducte din azbo. Pentru înlocuire.

 

 

„Pe programul investițional vor fi contracte de extindere și contracte de reabilitări. Până acum cel puțin, eu am spus-o de câte ori am avut ocazia și asta a fost și politica UE, s-a pus accent pe extinderea rețelei de apă și nu pe reabilitare. De asta se întâmplă și atâtea avarii, pentru că sunt conducte foarte vechi, de azbo, de oțel, care au 50 – 60 de ani vechime. Durata lor de viață este normal de maximum 40 de ani”,

Albert Tănasă, director general SC Nova Apaserv SA

 

Unde sunt cele mai multe conducte din azbociment? Explică unul dintre cei mai experimentați ingineri de la compania de apă.

 

„Zona Primăverii sunt cele mai multe, pe Aleea Nucului, Octav Onicescu, col. Tomoroveanu, Azurului, Amurgului, Pacea. Pe Nucului cel puțin sunt două conducte, pe Tomoroveanu sunt două conducte mari. Ion Pillat, Petru Rareș și zona Școlii nr. 8 unde sunt mai puține. Pe Împărat Traian este conducta de aducțiune cu vechiul abator, de la șantierele Simcos până la ieșirea din Botoșani. Parcul Tineretului sunt iar conducte de azbo”,

Romeo Obuf, inginer SC Nova Apaserv SA.

 

Aducțiunea Botoșani – Flămânzi este compusă din 15 kilometri de conductă din azbociment. Astfel de țevi considerate cancerigene sunt și la Bucecea, dar și în lungime de 10 km de la Brăești la Dealu Mare sau de alte 2 km prin localitatea Brăești.

 

Deci municipiul nu este exemplu singular.

 

 

Inginerii de la Apă încearcă să îndulcească situația și spun că nu sunt multe familiile care primesc apă prin conducte din azbociment. Iar o eventuală înlocuire a lor ar însemna opriri generale de apă pe perioade lungi de timp.

 

„Nu sunt mulți abonați pe conductele astea. Dar e foarte greu de intervenit. Numai la opriri generale se poate face. De exemplu, cum am avut oprirea asta generală din primăvară, am scos conducta de azbociment din bulevard. Au fost și acolo, am mutat de pe o conductă pe alta. De exemplu, într-o zi cei de la Gaze au lucrat în față la Liceul Eminescu, au atins din greșeală o conductă de azbociment. A doua zi am lucrat, am oprit apa”,

Romeo Obuf, inginer SC Nova Apaserv SA

 

Nocivitatea azbestului ingerat e o chestiune încă disputată. Se cunoaşte că azbestul există în stare naturală în apa potabilă şi că incidenţa cancerului în zonele în care materialul există în stare naturală este mare. Cu toate că există organizaţii care cer înlocuirea urgentă a acestor conducte, specialiștii în materie de sănătate au conchis că azbestul este cancerigen doar dacă este inhalat.

 

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:

 

download from google play download from apple store