”S-a creat o situație proastă pentru țara noastră”, era concluzia lui Nicolae Ceaușescu, la câteva zile după dezastrul de la Cernobîl.
26 aprilie 1986. Două explozii puternice au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, aruncând în atmosferă cantități uriașe de substanțe radioactive.
Cauza accidentului? O procedură greșită a determinat o creștere dramatică a nivelului energetic: învelișul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosferă printr-o explozie violentă, 31 de oameni murind pe loc.
Efectele pe termen lung ale celui mai grav accident nuclear din secolul XX au lovit mii de oameni și continuă să facă victime. Belarus a fost țara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobîl, deoarece până la 70 la sută din precipitațiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei țări.
Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creștere foarte mare a radiațiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate. Nu sunt statistici cu privire la românii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialiștii sunt de părere că există o legătură între acesta și creșterea cazurilor de cancer și leucemie.
Cei 600 de oameni din echipa de pompieri a centralei, precum și echipa de operare care a fost implicată în lupta cu focul, au alcătuit grupul cel mai sever iradiat. 134 dintre acești oameni au fost expuși unor doze de radiații, în decurs de numai câteva ore, de până la 13.000 de ori mai mare decât cel normal.
Proporția copiilor considerați sănătoși la naștere din părinți care au fost supuși iradierii a scăzut de la aproximativ 80% la mai puțin de 20% din 1986 și până în prezent. Numeroasele rapoarte medicale din zona Cernobîl folosite de autori descriu o situație sumbră, menționând o creștere a mortalității infantile, pierderi de sarcină, nașteri cu probleme, copii cu malformații și suferind de afecțiuni respiratorii, digestive, neurovegetative, osoase și musculare, reproductive, hematologice, urinare, cardiovasculare, genetice, de sistem imunitar, precum și tumori atât maligne, cât și benigne, mai aminteşte documentarul.
Pe lângă dimensiunea umană a dezastrului acest accident a afectat grav și mediul, conform altor studii privind animalele domestice, păsări și animale sălbatice, peștii, vegetația și copacii au avut de suferit din cauza poluării radioactive ce s-a făcut resimțită până la nivelul bacteriilor și al virusurilor. Alimente produse în zone contaminate radioactiv din URSS au fost exportate și consumate în numeroase regiuni ale lumii.
Chiar dacă țările din jurul URSS erau deja în alertă maximă, la București se reunește Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., abia în data de 1 mai.
Ședința a fost prezidată de Nicolae Ceaușescu și au participat, printre alții, Elena Ceaușescu, botoșăneanul Emil Bobu (la acea vreme secretar al CC al PCR), prim-ministrul Constantin Dăscălescu, Alexandrina Găinușe (viceprim-ministru în Guvernul Dăscălescu), generalul Vasile Milea (ministru al Apărării Naționale), Tudor Postelnicu (șeful Departamentului Securității Statului), iar în calitate de invitați s-au regăsit generalii Ioan Geoană (tatăl lui Mircea Geană) și Mihai Chițac (născut în Botoșani, a fost comandantul Trupelor Chimice în perioada ianuarie 1968 - ianuarie 1990, precum și comandant al garnizoanei București). La ședință mai era și Ion Ursu, prim-vicepreşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţământului.
Nicolae Ceaușescu este cel care începe ședința, motivând și necesitatea întrunirii, la cinci zile de la explozia reactorului de la Cernobîl: VÂNTUL.
”Tovarăși, am convocat această ședință în legătură cu avaria de la Centrala atomoelectrică de la Cernobîl, de la sovietici. Începând din noaptea aceasta, s-a creat o situație proastă pentru țara noastră. Prin schimbarea direcției vântului, au crescut mult, în diferite zone, radiațiile”,
Nicolae Ceaușescu
Informația este confirmată imediat de Ion Ursu.
”După miezul nopții, adică 30 aprilie, spre 1 mai, stațiile care efectuează măsurarea radioactivității au comunicat că au apărut, la noi în țară, valori depășite ale nivelului de radioactivitate Beta global măsurate”,
Ion Ursu, care avea, se pare, noțiuni de fizică atomică şi nucleară
Armata în alertă, Ceaușescu include și Botoșanii în zona de atenție
Nicolae Ceaușescu este informat de către generalul Vasile Milea că toate garnizoanele sunt în alertă. Au fost pregătite două avioane, ”cu tot ceea ce este necesar”, care sunt puse la dispoziția Comandamentului pentru specialiștii din Iași și Suceava.
Victor Ciobanu, ministru al Sănătății, stabilește că, ”în principiu, în primejdie de patologie gravă sunt până la 150 km de locul respectiv”. S-au dat însă dispoziții ca toate persoanele care intră în țară pe la Ungheni să fie controlate ”pentru evitarea radioactivității și eventuale cazuri să fie internate în secțiile de care dispunem”.
Se solicită controlarea alimentelor, dar și a apei.
”În zonele respective s-au dat indicații să fie folosită numai apa din sursele subterane, iar apa de suprafață să fie folosită numai în industrie”,
Victor Ciobanu, ministrul Sănătății
Se dau dispoziții ca stațiile mobile din dotarea Armatei să fie folosite și de Ministerul Sănătății, pentru verificarea situației și în celelalte județe afectate.
”Trebuie să folosim toate stațiile-mobile, care să se deplaseze între Iași și Suceava. Adică, tovarăși, să luăm toată zona aceasta, apoi la Botoșani. Trebuie să le revedem și să organizăm imediat cu stații-mobile în zonele acestea”,
Nicolae Ceaușescu
Comunicarea către populație, Ceaușescu dă ultimele dispoziții: ”Sigur, fără să dăm date...”
Se vorbește pentru prima dată despre informarea populației din România. La mai bine de patru zile de la explozia reactorului de la Cernobîl, autoritățile decid să transmită mesaje către români, însă ”fără să dăm date...”.
Nicolae Ceaușescu este, din nou, cel care dă indicații.
”Cred că trebuie să facem imediat o informare pentru opinia publică. Sigur, fără să dăm date, dar ceva mai larg decât am dat. Să spunem: având în vedere situația creată de accidentul produs, au apărut unele creșteri ale radioactivității în diferite zone ale țării noastre, îndeosebi în nord-est; având în vedere direcția vântului au fost stabilite măsurile necesare și vor fi informați asupra măsurilor. Și că, de asemenea, s-a creat un comandament permanent, având în vedere situația aceasta specială, una grup, format din tovarăși din conducerea partidului, care urmărește toate aceste probleme. Și să spunem așa: la Comitetul Central s-au analizat aceste problem, s-a informat și s-au stabilit aceste măsuri”,
Nicolae Ceaușescu
Gravitatea situației transpare, potrivit stenogramei ședinței din 1 mai 1986, din fraza de final: ”Să nu așteptăm să dăm acest comunicat la radiojurnalul de seară sau să se dea această știre la televiziune seara”.
Botoșăneanul a documentat acest subiect aici: 26 aprilie, ziua dezastrului: Ceaușescu în alertă la cinci zile de la EXPLOZIE, iar la Botoșani ”bate-un vânt ciudat, dar e cald”
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
