Penitenciare supraîncărcate

 Penitenciarele româneşti erau la începutul anului 2017 supraîncărcate în proporţie de 98%, respectiv 144%, în funcţie de indicii folosiţi la calcul. Tendinţa naturală este însă de scădere a populaţiei din penitenciare, în ciuda prezentărilor alarmiste făcute de fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, în sprijinul graţierii unor pedepse – astfel doar în ultimele 7 luni numărul deţinuţilor a scăzut cu 1.000 de persoane. În prezent, statul român plăteşte în fiecare lună, în medie, 4,88 milioane de euro pentru întreţinerea celor peste 27.000 de deţinuţi pe care îi are. România a fost condamnată la CEDO de 130 de ori din 2010 până în 2016, pentru condiţiile degradante şi inumane din închisori, plătind 3,5 milioane de euro condamnaţilor care au dat statul în judecată. Din 2012, România se află sub efectul unei condamnări semi-pilot privind condiţiile de detenţie, care obligă ţara noastră să îmbunătăţească condiţiile din sistemul penitenciar, fără însă a impune un termen de implementare. Statul român nu a făcut însă acest lucru până acum.

Vârful populaţiei de deţinuţi din România, în perioada 2008-2016, s-a înregistrat în 2013, când au existat în medie peste 33.000 de deţinuţi în penitenciare, iar cea mai mică populaţie a fost în 2008, cu puţin peste 26.000 de deţinuţi. Acum, la sfârşitul lunii ianuarie 2017, numărul deţinuţilor era de 27.308 persoane.

Situaţia înghesuielii din închisori rămâne principala problemă a sistemului penitenciar românesc, în ciuda faptului că numărul deţinuţilor din România scade constant, din 2004 în 2016 înregistrându-se o scădere cu 38% a numărului de persoane încarcerate, conform unui raport al Ministerului Justiţiei – de la 39.000 în 2004 la 28.000 în 2016. Doar din iulie 2016 până în ianuarie 2017, populaţia din penitenciare a scăzut cu 1.000 de persoane.

Rata anuală a mortalităţii din penitenciare este de aproximativ 0,3% din numărul deţinuţilor, ceea ce o situează mult sub rata anuală a mortalităţii populaţiei din România, care este în jur de 1,2%, cu o medie de aproximativ 250.000 de persoane decedate anual în România, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

„În anul 2016 efectivul mediu de deţinuţi aflaţi în penitenciare a fost de 27.984, media, dar rulajul a fost în jur de 40.700. La acest efectiv au decedat în penitenciar 98 de oameni. Statistic vorbind, reprezintă 3,5 la mia de deţinuţi. Este de 3 ori mai mic faţă de populaţia generală a României, statisticile sunt de la Institutul de Statistică, raportat la anul 2015. 11,7 decese la mia de locuitori sunt în România”, declara Marius Vulpe, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, într-o conferinţă de presă de pe 20 ianuarie.

Supraaglomerarea 

În România, gradul de ocupare a închisorilor se calculează după două metode diferite. Pe niciuna, situaţia nu iese bine, numărul deţinuţilor fiind fie la limita maximă, fie depăşind numărul locurilor din penitenciare. Astfel, standardele europene ale Consiliului Europei, prin Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) obligă la asigurarea unui minimum de 4 metri pătraţi de spaţiu pentru fiecare deţinut. Legislaţia românească a adoptat acest standard, însă doar pentru penitenciarele de maximă siguranţă şi deţinuţii cu regim închis, sau pentru penitenciarele renovate sau nou construite (care încă nu există).

Pentru deţinuţii cu regim deschis şi semideschis, se aplică un standard de minimum 6 metri cubi de aer. Astfel, la calculul combinat pe legea românească, gradul de ocupare al închisorilor iese mai mic decât cel obţinut prin calculul după standardele europene (CPT). Spre exemplu, în închisorile de maximă siguranţă sunt încarceraţi şi deţinuţi care au regim deschis sau semideschis şi care intră la calculul pe metri cubi, nu pe metri pătraţi.

Astfel, pe legea românească, care combină standardul european de 4 metri pătraţi cu cel de 6 metri cubi pentru deţinuţii în regim deschis şi semideschis, gradul de ocupare al penitenciarelor din România (inclusiv spitale) era la sfârşitul lunii ianuarie 2017 de 98%.
 

În ce priveşte închisorile cu regim deschis şi semideschis din România, din totalul de 18, doar 4 sunt supraaglomerate pe standardul impus de legea din România, însă doar unul – cel din Găeşti – respectă standardul european CPT, de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut.

Top aglomerare închisori cu regim deschis și semideschis (la 31 ianuarie 2017) 

 (Sursa: Gândul)