Un tânăr excepțional, cu ochi migdalați și locuiți de priviri agere, de o inteligență emoțională și creatoare aparte. Un dirijor experimentat și ”purtat” prin lumea largă, a cărui baghetă devine la rându-i instrument al unei orchestre ce adună la un loc nu doar sunete, ci și sentimente, stări, armonii. Și un public receptiv, dornic de muzică și generos în a răsplăti prin aplauze prestația artiștilor.
Corvin Matei a început prin a studia flautul, însă mai târziu a fost atras de dirijat. A urmat cursuri de master cu mari maeştri, a asistat la cursurile lui Sergiu Celibidache, studiind apoi cu Bernhard Gueller, unul dintre cei mai buni studenţi ai lui Celibidache. Unele dintre cele mai importante momente ale carierei lui Corvin Matei includ concertul cu Pavarotti în Africa de Sud și dirijarea legendarelor Pinchas Zukerman din Cape Town și Johannesburg. În anul 1983 părăsește România și devine profesor de flaut în Franța și Germania. Din 1985 activează în Orchestra simfonică din Cape Town, Africa de Sud, la Universitatea de aici primind și titlul de Doctor de Filozofie în Muzică (2001).
A fost director muzical și dirijor principal al Orchestrei Simfonice a Universității Stellenbosch, la Conservatorul din Stellenbosch activând din 1997 ca profesor de flaut și dirijat.
Concertul de vineri a început sub acordurile muzicii lui Antonin Dvořák (1841-1904), orchestra interpretând Dansul slav nr. 2, op. 46. Muzica lui Dvořák, un compozitor al cărui talent se manifestă de timpuriu, un artist și un om de o sensibilitate aparte, deopotrivă blând și gentil, a lăsat amprente puternice în cultura cehă, dar i-a impresionat și pe criticii din lumea întreagă. Dansurile slave aveau să se răspândească rapid în întreaga Europă, făcându-l pe criticul german Louis Ehlert să scrie în 1978: ”Iată în sfârșit un talent sută la sută; și, ceea ce este nou, un talent absolut natural”.
Setul de opt dansuri populare a fost scris în 1878 la cererea lui Fritz Simrock, editorul lui Johannes Brahms. De remarcat, cu acest prilej, și prietenia sinceră și reciproc admirativă dintre Brahms și Dvorák. Dansurile slave l-au introdus pe Dvorák în scena concertelor europene, după premiera din Dresda (1878), renumele compozitorului urcând la cote incredibile.
În Dansuri…, Antonin Dvořák preia ritmuri din folclorul muzical al mai multor popoare slave. Așa se face că, potrivit caietului-program al Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani, Dansul nr. 2, op.46, în mi minor, este inspirat de dumka ucraineană, temă ce alternează cu un dans păstoresc din Moravia.
Orchestra Filarmonicii botoșănene, aflată sub bagheta dirijorului Corvin Matei, a reușit o interpretare revigorantă, spontană și flexibilă, decupând pentru public atmosfera secolului al XIX-lea, un secol prin excelență muzical.
Petru Pane are 17 ani. S-a născut într-o familie de muzicieni, format la Liceul de muzică ”George Enescu” din București, unde studiază clarinetul, în prezent fiind în clasa a X-a. Este deținător al multor premii în competiții naționale și internaționale. Debutul solistic are loc în 2018, cu Filarmonica “Mihail Jora” Bacău, dirijată de Ovidiu Bălan. După numai un an (septembrie 2019) era invitat în cadrul prestigiosului Festival “George Enescu” pentru a susține două recitaluri. La o lună de la apariția sa pe scena Festivalului Enescu, Petru Pane debutează și la Ateneul Roman. În 2020 a câştigat Premiul I la prestigiosul concurs internațional “Sava Dimitrov”, jurizat de personalități de prim rang ale scenei internaționale.
Avea 15 ani când era selecționat în Orchestra Simfonietta, devenind astfel cel mai tânăr suflător din istoricul orchestrei. În anul 2020, a fost protagonistul unui turneu, cu susținerea Institutului Polonez, ”O harpă de poveste”, care a avut în centru prezentarea lucrării lui Witold Lutoslawski – ”Preludii dansante pentru clarinet şi orchestra”, în interpretarea tânărului clarinetist.
Pe scena de la Botoșani, Petru Pane a interpretat alături de instrumentiștii Filarmonicii ”George Enescu” Concertino pentru clarinet și orchestră, în mi bemol major, op.26, de Carl Maria von Weber.
Chiar dacă un compozitor mai puțin popular în sălile de concerte, care a trăit doar 40 de ani (1786, Holstein, Germania - 1826, Londra), Carl Maria von Weber se bucură de aprecierea melomanilor datorită forței componistice și interpretative.
De remarcat că muzica lui Carl Maria von Weber a răsunat pe scena Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani în preajma comemorării sale, pe 5 iunie împlinindu-se 195 de ani de la trecerea în eternitate. O viață pe cât de bolnăvicioasă pe atât de palpitantă, cu urcușuri și coborâșuri atât în sfera creativă, cât și în cea socială. Îl va marca, însă, întâlnirea cu virtuosul clarinetist Heinrich Bärmann, din această întâlnire providențială născându-se Concertino, Opus 26 (în anul 1811), dar și alte două concerte strălucitoare pentru clarinet, primul fiind de altfel dedicat lui Bärmann. Se spune că lucrarea a fost scrisă în doar trei zile, în alte trei zile fiind învăța de clarinetistul căruia compozitorul îi dedicase Concertino.
Tânărul Petru Pane a oferit vineri seara un Concertino matur, deși străbătut de fiorul adolescentin, păstrând rigoarea compoziției, dar adăugând propria expresivitate, impresionând prin virtuozitate, claritate interpretativă și jovialitatea cu care a interacționat permanent cu publicul.
Seara s-a încheiat cu Suita "Pulcinella", de Igor Stravinski. Un compozitor (1882-1971) despre care se spune că a adus noi ritmuri, noi sonorități și o nouă abordare a muzicii. Baletul într-un act ”Pulcinella” a fost creat în anul 1920, fiind inspirat de o piesă de teatru din secolul al XVIII-lea. Termenul ”Pulcinella” reprezenta un personaj caraghios al teatrului comic. Suita ”Pulcinella” este o versiune redusă a baletului. Potrivit compozitorului însuși, ”Pulcinella a fost epifania prin care a devenit posibilă toată lucrarea mea târzie”.
Melomanii botoșăneni au avut parte de un concert în care nu doar diversitatea compozițiilor și-a spus cuvântul, ci și personalitatea debordantă a unui dirijor receptiv la reacțiile publicului. Iar tinerețea solistului a adăugat un plus de vigoare, un strop de vitalitate de care vremurile pe care le străbatem au nevoie mai mult ca oricând.
Următorul concert va avea loc vineri, 11 iunie 2021, ora 18.30.
Orchestra se va afla sub bagheta dirijorului Florin Titan, solist fiind pianistul Răzvan Dragnea. În program: Mozart.
Răzvan Dragnea este unul dintre cei mai apreciaţi tineri pianişti din România. Şi asta nu doar datorită unui titlu de doctor în muzică, deşi acest lucru vine să certifice munca şi perseverenţa de ani şi ani a unui artist care cucereşte săli întregi, fie că sunt din România sau din străinătate. A urmat cursuri de măiestrie în Germania, a susţinut concerte alături de orchestre simfonice din țară, colaborând cu dirijori renumiţi. În repertoriul său găsim capodoperele literaturii pianistice, iar concertul de vineri se anunță cu atât mai mult a fi unul de excepție, care nu trebuie ratat.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: