Preşedintele Consiliului Judeţean, Mihai Ţâbuleac, a criticat din nou acel program guvernamental care face referire la reorganizarea unor unităţi spitaliceşti din judeţul Botoşani. El a asociat termenul limită până la care autorităţile locale au fost nevoită să întreprindă demersurile necesare pentru reprofilare, respectiv 1 aprilie, cu „ziua păcălelilor”, astfel denumită în popor. „Aşa se anunţă, ca o păcăleală şi dezbaterea privind reorganizarea spitalelor pentru că nu există nici un act normativ care să stabilească faptul că de mâine, anumite spitale nu se mai finanţează. Există doar un act normativ care spune că începând cu 1 aprilie se derulează un program guvernamental, care dă posibilitatea autorităţilor locale să decidă dacă îşi reprofilează o unitate sanitară în cămin pentru persoane vârstnice, sau nu”, a precizat Mihai Ţâbuleac, preşedintele CJ. Şeful acestei instituţii a mai afirmat că este la curent cu semnalele de la nivel înalt prin care autorităţile locale sunt înştiinţate că, în cazul în care spitalele vizate pentru încadrarea acestui program nu se vor reprofila, nu vor mai avea parte de finanţare prin Casa de Asigurări de Sănătate, de la data de 1 aprilie. Judeţul Botoşani este înscris cu trei unităţi spitaliceşti propuse pentru transformare în centre de îngrijire a persoanelor vârstnice sau centre de permanenţă, respectiv spitalele Truşeşti şi Darabani şi Sanatoriul Guranda.

„Psihologic, nu cred că cineva ar putea decide să se cazeze acolo”
Situaţia de la Sanatoriul Guranda este cu adevărat complicată în condiţiile în care unitatea tratează afecţiuni contagioase de câteva zeci de ani, iar o eventuală transformare în azil ar putea pune în pericol sănătatea vârstnicilor care ar urma să fie cazaţi. „În ceea ce priveşte spitalul din Guranda, toată lumea a apreciat că din eroare acea unitate s-a trecut în programul acesta guvernamental pentru că acea unitate nu se pretează nici într-un fel să devină cămin de bătrâni cu, sau fără o decizie a noastră”, a adăugat preşedintele CJ. Mai mult un alt aspect care contravine convertirii sanatoriului este faptul că, imobilul în care funcţionează spitalul a fost retrocedat, iar CJ plăteşte în prezent chirie lunară proprietarului de drept. „De 60 sau 70 de ani acolo se tratează cele mai grave afecţiuni de TBC şi chiar dacă s-ar găsi o metodă de a se dezafecta total locul acela, psihologic, totuşi nu cred că cineva ar putea decide să se cazeze acolo în ultima perioadă din viaţă”, a mai spus Mihai Ţâbuleac. Acest punct de vedere a fost comunicat atât Ministerului Muncii cât şi Ministerului Sănătăţii, conducerea CJ fiind momentan în aşteptarea unui răspuns de la forurile superioare.