Credinţe şi superstiţii de Sfântul Gheorghe

Este un martir militar care, încă de acum 1.000 de ani, era patronul cavalerilor cruciați.

• Oamenii se scaldă înainte de răsăritul soarelui într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
• Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.
• La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.
• Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
• La Sân-Georgiu ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.
• Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
• Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos).
• În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.
• Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.
• Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie - se face grâu şi fân.
•  

Ziua de 23 aprilie marchează în calendarul popular începutul anului pastoral. Denumită popular Sângiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificații multiple: agrare, pastorale, dar și de luptă cu forțele răului. Sângiorzul deschide şi ciclul vegetațional, marcând intrarea în anotimpul cald, care se va încheia la Sf. Dumitru (Sâmedru). Apa, focul și ramurile verzi sunt prezente emblematice ale aceste sărbători, având calități purificatoare, stimulatoare și de luptă contra duhurilor rele, informează hotnews.ro.

Peste un milion de români

Precum în cazul altor zile speciale din an, sărbătoarea Sf. Gheorghe presupune intrarea într-un interval de timp sacru în care oamenii credeau că forțele naturii puteau fi influențate.

Peste un milion de români își serbează onomastica pe 23 aprilie, dintre care 686.000 de bărbați și 373.000 de femei.

Cel mai des întâlnite prenume masculine sunt Gheorghe - 424.268 de persoane, George - 158.802, Georgian - 29.020, Gheorghiţă - 21.750, Georgel - 12.490, Gigi - 8.798, Gigel - 5.958, Georgică - 5.259, Gică - 4.909 şi Ghiţă - 4.203.

Tradiții și obiceiuri

„Sângeorzul este una dintre sărbătorile foarte dense semantic. În dimineața de Sf. Gheorghe, înainte de a răsări soarele, fetele seamănă busuioc, iar sămânța o țin în gură ca să crească frumos și să aibă miros plăcut. Busuiocul semănat în ziua de Sângeorgiu este bun de dragoste. De la Sf. Gheorghe la Rusalii se tund oile. De va fi rouă multă, pâclă ori ceață în ziua aceasta, e semn de an bogat. Gunoiul din ziua de Sf. Gheorghe să se lepede la rădăcina pomilor, căci rodesc bine. În noaptea de Sf. Gheorghe și înainte de răsăritul soarelui, cel care va fi bolnav de orice boală, de se va tăvăli prin rouă se va tămădui”, scrie Otilia Hedeșan, în „Lecții despre Calendar”.

Pretutindeni în Bucovina, e datina ca în seara lui Sf. Gheorghe să se pună în vârful stâlpilor de la porți și portițe, precum și la cornurile streșinilor de la case, lângă ușorii ușilor și prin tinzi, câte o glie sau o brazdă verde în forma unui pătrat, în care se află împlântată câte o ramură verde de rug sau răchităscrie, scrie Gh. F. Ciaușianu în cartea „Superstițiile poporului român”.

(Foto: stirileprotv)