Autoritățile din domeniul asigurărilor, împreună cu specialiști ai Băncii Mondiale, lucrează la un nou proiect privind asigurarea obligatorie a locuințelor, au declarat surse avizate din domeniu.
Acest lucru a devenit o necesitate, având în vedere că vechea lege are deficiențe grave de concepție, dar și de aplicare, astfel că foarte puțini mai țin cont de ea.
Majoritatea românilor continuă să ignore riscurile pe care le implică dezastrele naturale, în urma cărora pot rămâne fără casă. Campaniile de informare pe care PAID le-a lansat succesiv nu au avut succes, dacă avem în vedere că, după patru ani de la intrarea în vigoare a legii, mai puțin de 19% din locuințele din întreaga țară sunt asigurate.
În cazul unui dezastru major, precum un cutremur de mare amploare, România va fi aproape complet descoperită, întrucât despăgubirile pe care Polul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) le va putea acorda se ridică la doar 900 milioane de euro. Aceasta în condițiile în care gradul de expunere calculat de specialiști este de circa 36 miliarde de euro. Din acest motiv, trebuie gândită o strategie la nivel național pentru ca țara să nu intre în colaps la următorul cutremur major.
Deși mai multe zone din țară sunt expuse anual unor dezastre precum inundațiile sau alunecările de teren, populația din aceste zone refuză să-și asigure locuințele, așteptând în continuare ca statul să le refacă casele distruse în fiecare primăvară sau toamnă. Ultima statistică a PAID (pentru anul 2017) arată că cele mai multe polițe de asigurare obligatorie a locuințelor au fost încheiate în marile orașe și în zone în care populația are venituri mai mari, dar este și mai educată din punct de vedere financiar. Astfel, zonele cu cea mai mare cuprindere în asigurare sunt București (38,56%), Ilfov (34,80%), Brașov (29,57%), Timiș (29,53%), Sibiu (23,44%) și Prahova (22,38%), au precizat reprezentanții PAID România.
Conform datelor PAID, la 31 decembrie 2017 erau asigurate la nivel național un număr de 1.693.006 locuințe din totalul de 8.929.167 cât reprezintă fondul locativ din Romania. “Astfel, gradul de cuprindere în asigurarea obligatorie de locuință era de 18,96% la finalul anului trecut”, a precizat sursa citată. Numărul polițelor încheiate în 2017 a scăzut față de anul precedent, când s-au înregistrat 1.703.047 de contracte.
Județele cu gradul cel mai scăzut de cuprindere în asigurare sunt: Botoșani (8,92%), Gorj (8,74%), Mehedinți (8,46%), Olt (8,45%) și Vaslui (8,23%).
Parte din populație nu a auzit vreodată de această asigurare. Alții au auzit, dar nu conștientizează importanța ei, preferând să-și lase casa la mâna hazardului. Nu în ultimul rând, mulți consideră că suma pe care ar primi-o ca despăgubire în cazul unui dezastru nu ar fi suficientă ca să-și reclădească locuința și atunci nu văd utilitatea asigurării.
Progresele înregistrate în cei patru ani de când legea asigurărilor obligatorii pentru locuințe a intrat în vigoare sunt infime. Populația nu a fost receptivă pentru că, pe de o parte, nu a fost obligată cu adevărat de nimeni să-și asigure casele și, pe de altă parte, pentru că cei responsabili de aplicarea legii au fost în imposibilitate de a o face, din motive electorale.
Conform legii, amenzile trebuie aplicate de autoritățile locale, respectiv primarii. Pare un nonsens, dacă ne gândim că mandatul acestora depinde de electorat. O confirmă și Petre Iacob, primarul comunei Popești-Leordeni de lângă Capitală:
„Informăm oamenii cu privire la obligația de a încheia asigurarea pentru locuințe în momentul în care vin să-și achite taxele și impozitele. Nu am dat amenzi. Cum să fac așa ceva? Sunt primar, m-am născut și am trăit aici, oamenii mă cunosc și m-au votat. Îi informăm de fiecare dată, dar nu îi putem obliga”, spune edilul din Popești-Leordeni.
Nimeni nu știe dacă vreun primar din țară a aplicat vreodată o sancțiune unui proprietar care nu și-a asigurat casa. Cel mai probabil, nu. Nici reprezentanții PAID nu au date în această privință.
“Sancționarea proprietarilor de locuințe fără asigurare obligatorie este responsabilitatea administrațiilor publice locale, fără însă ca această responsabilitate să presupună și o raportare către PAID a sancțiunilor aplicate. Prin urmare, situațiile în care proprietarii care încalcă legea privind asigurarea obligatorie a locuinței sunt cunoscute doar de autoritățile locale”, au declarat pentru România Liberă reprezentanții polului de asigurare.
Aceștia spun că există și situații în care primarii din unele localități trimit înștiințări proprietarilor neasigurați, cu privire la obligativitatea încheierii unei polițe PAD și a importanței acesteia, Primăria Brașov fiind un exemplu pozitiv în acest sens.
Surse din piața asigurărilor afirmă că unul din motivele pentru care numărul polițelor obligatorii nu crește este lipsa de interes a brokerilor, care nu vor să se implice din cauza comisionului mult prea mic. PAID precizează că plătește societăților de asigurare cu care are încheiat un protocol de colaborare un comision de intermediere în valoare de 10% din valoarea poliței de asigurare obligatorie a locuinței. Acest comision este reglementat prin Norma ASF nr.7/ 2013. La rândul lor, în baza contractelor de intermediere, societățile de asigurare plătesc brokerilor comisionul pentru vânzarea polițelor în funcție de negocierea dintre cele două părți. Brokerii se aleg cu un procent infim și din acest motiv nu se implică.
O soluție ar fi listarea la bursă a PAID și atragerea de noi acționari în companie, inclusiv societăți de brokeraj. (Sursă foto: Dor de Botoşani)
