SCRIE SCRIITORUL : Opulenţă, grobianism şi nesimţire

 

Acestea ar fi cele trei atribute ce caracterizează lumea noastră politică. Cum e firesc, mass-media e cu ochii ţintă pe cei de la putere, numai că într-o ţărişoară ca a noastră între putere şi opoziţie e o complicitate tacită în ceea ce priveşte corupţia, aşa că uneori e bine să tragem un văz şi spre politicienii din opoziţie. Am şi făcut, când colo ce să vezi: o mai mare opulenţă. Nu cu mult timp în urmă şi-a pus pirostriile cel mai tânăr parlamentar PSD, Adrian Mocanu, care a adunat la nuntă în jur de jumătate de milion de euro, dacă e să socotim după cum a mers masa, însă, după cele declarate de mire nu s-ar fi adunat decât vreo 82.000 de euro. Atenţie, doar această sumă va fi menţionată în declaraţia de avere a domniei sale! Nici la un asemenea eveniment minciuna nu-l părăseşte pe deputat. Să spunem că frumuşica sumă s-a adunat din „mila” social-democraţilor de pretutindeni, printre invitaţi aflându-se Mircea Geoană şi Marean Vanghelie, care a ajuns la eveniment cu elicopterul. Să nu uităm că  d-lui e primarul celui mai sărac sector din capitală. Iaca, la umbra crizei înfloreşte din plin opulenţa!
Tot în opulenţă înoată şi Liviu Dragnea, cel care acum câţiva anişori, pe când era ministru de Interne glăsuia cu vehemenţă în faţa jurnaliştilor botoşăneni despre modul cum se risipesc banii europeni arătând cu degetul spre portocalii. I-a venit rândul să fie suspectat pentru nişte furtişaguri din bani europeni. Şi ditamai sumă, de sute de mii de euro. Oare nu-i crapă obrazul de ruşine? Cu siguranţă că nu, asemenea indivizi au pielea de grosimea şoriciului. Priviţi-l pe europarlamentarul Adrian Severin, nici că se sinchiseşte de faptul c-a fost prins cu mâţa-n sac, ţipă cât îl ţine gura că usturoi n-a mâncat şi că nici gura nu-i miroase. Cu chiu cu vai şi-a dat demisia din PSD, bietul Vanghelie i-a plâns pe umeri. Ce să mai vorbim despre contractele energetice dintre senatorul Dan Şova şi Victoraş Ponta, miros a corupţie de la o poştă.
Dar să ne retragem niţel şi spre locurile natale. Cine nu-l cunoaşte pe Paul Mustaţă, directorul adjunct de la ANAF-ul botoşănean. Sunt convins, mai toţi întreprinzătorii din judeţ i-au călcat pragul ciugulindu-i de pe buze zâmbetul şugubăţ răspunzându-i apoi cu bunăvoinţă oricărui gest, a fost de ajuns „cu ochiul sau cu mâna semn a face” şi toţi i s-au supus… financiar. Păi d-lor, averea acestui bugetar este echivalentă cu bugetul unei comune de mărime medie, domniei sale i-au trebuit vreo 9 pagini pentru a-şi expune bunurile dobândite cu atâta transpiraţie, fie ca şef de  Gardă Ginanciară, fie ca dirijor la Direcţia Finanţelor. Toate funcţiile şi le-a tras ca membru de frunte al PSD-ului. Dacă ar fi ca funcţionarii Direcţiei Finanţelor sau cei de la Garda Financiară să-şi justifice averile, nu cred să existe vreo unul să nu dea în bâlbâieli.
Lucian ALECSA