Se spune despre aceste insecte că sunt aduse de valurile de căldură, că au o viaţă scurtă şi nu fac rău. Nu cu mult timp în urmă capitala Spaniei a fost invadată de milioane de fluturi de noapte fără a provoca necazuri populaţiei, mai mult, fenomenul a generat tot felul de glume. Ei bine, la noi în Balcani nu-i chiar aşa, fluturii de noapte vin tot pe temperaturi ridicate numai că se dosesc în minţile politicienilor sau a funcţionarilor agresându-i ori de câte ori sunt tentaţi să gândească.

Când dau să-şi exprime ideile se fac de tot râsul, nu degeaba se aleg de îndată din partea confraţilor cu sintagma…aproximativă: „Ăştia au gărgăuni în cap”. Chiar zilele acestea am auzit câteva voci plângăcioase, care acum jumătate de an erau cât se poate de baritonale, mângâind ca o adiere neplăcută auzul trecătorilor: ”Uite cum ne-au minţit Ponta şi Antonescu, ne-au promis creşterea pensiilor şi salariilor şi acum vor să ne ia şi piele de pe noi, de la toamnă măresc taxele şi impozitele”. Pe doi din corul nemulţumiţilor i-am recunoscut, sunt foşti ofiţeri al UM 1189, pensionaţi prin disponibilizare, care-şi petrec câteva ore pe zi pe Pietonalul Unirii gargarizând  politic . Sincer, ăşti nu sunt de compătimit, pe cupoanele lor sunt înscrise vreo 5 cifre, vai de capul celora de la ţară cu pensiile din 3 cifre.
Cât despre comportamentul politicienilor botoşăneni ce să mai vorbim, cu toţii au fluturi la mansardă. În marea lor agitaţie de peste noapte nevinovatele insecte le  provoacă cele mai ciudate imagini, pe care , de cum fac ochi, adică în plină luciditate,  încearcă să le proiecteze în realitate. Dintr-un astfel de „conflict benign” a apărut şi proiectul de lege privind bonele şi baby-sitter. Uite, ăsta era lucru prioritar pentru familiile noastre! Pe timpul campaniei electorale doamna doctor şi actual deputat Tamara Ciofu vorbea temperamental despre neputinţele Guvernului Boc privind creşterea alocaţiilor pentru copii compătimindu-le pe mamele cu multe odrasle. Acum tace mâlc şi visează cai verzi pe pereţi, se gândeşte doar la familiile avute care-şi pot permite luxul de a plăti spre educaţia progeniturilor „mame specialiste”. Văd mai mulţi aleşi cărora statutul de parlamentar le-a luat minţile,  au început să gândească într-o dungă. Unul mic şi guraliv se şi crede buricul pământului, în realitate nu-i decât un bărzăun de Crasnaleuca. Trist.
La fel de trist este că şi minţile unor funcţionăraşi sunt răvăşite de astfel de insecte zburătoare. Un caz cu totul ilar se întâmplă la Spitalul Judeţean „Mavromati” Botoşani unde un candidat este şi preşedintele comisiei de examinare. Cum se va desfăşura proba? Simplu. La ora stabilită doamna doctor cu pricina se va aşeza frumuşel în faţa oglinzii, schimbând pe furiş câteva ocheade cu propria ei proiecţie de pe sticlă, va arunca şi un discret zâmbet spre a se încuraja, după care va trece să-şi pună întrebări. Spre a nu crea suspiciuni întrebările vor avea un grad de dificultate mărit iar rostirea lor va fi împănată şi cu câteva  bâlbe. În felul acesta va primi nota maximă, dar, din modestie,  fără felicitări. Să nu bată la ochi. Paradoxul ar fi să iasă pe locul doi. Atât juristul instituţiei cât şi şeful personalului consideră  situaţia la care s-a ajuns ca fiind una cât se poate de normală şi legală. Aşa o fi, la cât de normali sunt şi dumnealor. Cred că atât domnul Victor Niţu cât şi domnul Stelian Aivăncesei sunt sub invazia roiurilor de gărgăuni. Ştim bine că nu cu mult timp în urmă domnul jurist Victor Niţu se visa preşedintele României, cu Cotroceniul în propriul lui apartament,  iar domnul Stelian Aivăncesei , ca victimă a sistemului birocratic de la spital, strângea voturi pe cont propriu pentru a accede la scaunul de primar al municipiului Botoşani. Rezultatele demersurilor celor doi au fost pe măsura popularităţii lor.  Aştept să le vină minţile la cap şi să scoată situaţia ivită de sub incidenţa ridicolului.
Lucian ALECSA
CITEŞTE:
 SCRIE SCRIITORUL despre sărăcime în : Efectul placebo în politică