Sătul să aștepte apa, un fost luptător în Legiunea Străină își vinde pensiunea din Botoșani: Chiar e strigător la cerVIDEO & GALERIE FOTO

Nici mai mult, nici mai puțin de 16 ani a luptat în instanță pentru a dobândi dreptul de proprietate asupra unui conac naționalizat de comuniști. L-a transformat în pensiune, a avut 50.000 de turiști, însă după opt ani de activitate dorește să renunțe la afacere. Iar motivul nu ar trebui să existe într-o țară membră a Uniunii Europene.

 

Sat fără rețea de apă și canalizare


Pe 26 mai, ”Botoșăneanul TV” a prezentat cazul pensiunii ”Fata verde” din Șoldănești, care rămâne fără clienți din cauza lipsei apei.


În satul arondat comunei Blândești nu există rețea de apă și canalizare, iar proprietarul stabilimentului a construit mai multe puțuri din care extrage apa și o pompează spre imobil.


Doar că precipitațiile sporadice și în cantitate redusă din acest an i-au secat aproape toate fântânile.


Din 2014, Tudor Bucșinescu, proprietarul domeniului de aproximativ un hectar, a efectuat nenumărate demersuri atât la Primăria Blândești, cât și la Consiliul Județean și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Aqua” formată din CJ și din 73 de primării, inclusiv cea din Blândești.


Cu toate acestea, susține că nu există nici măcar un studiu de fezabilitate pentru construcția unei aducțiuni cu apă în Șoldănești.

 

Lipsa apei îl lasă fără turiști


A ajuns să piardă tot mai mulți clienți, fiindcă unii nu acceptă să beneficieze de apă cu porția, iar în luna mai cinci persoane au refuzat să îi mai plătească șederea, motivând că nu au avut apă atunci când și-au dorit.


Lipsa apei nu se răsfrânge doar strict asupra treburilor din imobil, ci a întregului ansamblu deoarece proprietarii au sere cu legume și fructe. Ei doresc să asigure mese bio invitaților, doar că nu mai au cu ce să își irige culturile.


Sătul să fie ignorat de atâția ani și fără să întrevadă o cale de rezolvare a problemei, proprietarul a decis să o vândă. Anunțul l-a făcut în direct la ”Botoșăneanul TV”.

 


”Este strigător la cer. M-am hotărât să plec din România. Încet-încet toți emigrăm, mă înscriu pe listă. Asta este, mi-am ales țara, mă duc în Spania, unde am să activez tot în turism. Vrea să îmi iau o casă cu cinci camere, una pentru noi și patru pentru turiști și o să fac un micro turism, să mă întrețin cât voi mai avea de trăit. Dar nu pot trăi toată ziua cu mâna întinsă, cu căciula în mână: haideți vă rog, haideți vă rog și toată ziua mă rog de unul, de altul. Nu, chiar e strigător la cer. I-am promis soției mele că, atunci când își sărbătorește anul viitor ziua de naștere, o să fie în altă țară”,


Tudor Bucșinescu, proprietar pensiunea ”Fata Verde”.

 

botosaneanul tv tudor bucsinescu

 

În secolul 19 a fost construit, în secolul 21 tot nu are apă curentă


Imobilul are o poveste aparte. A fost ridicat în jurul anului 1.890 de boierul Constantin Bucșinescu, doctor cu medicina absolvită la Paris. Pe atunci domeniul se întindea pe 2.000 de hectare, numai că totul a fost confiscat după preluarea puterii de către comuniști. A fost folosit ca sediu al CAP-ului, apoi ca școală și Tudor Bucșinescu a ajuns să se judece până la Înalta Curte de Casație Justiție pentru a-i fi restituit. Cu toate acestea, se află la capătul răbdării și i-a făgăduit soției că renunță la ”Fata Verde”.

 


”M-am hotărât și i-am promis. O închid, o vând, o închiriez, o dau cadou, nu știu ce am să fac. O să o dau la o fundație dacă nu reușesc să o vând în suma rezonabilă pe care am investit-o. Eu de 11 ani de când lucrez acolo nu mi-am luat salariu 1 leu, muncesc câte 16 ore pe zi. Așa muncim noi, cei din privat. Este o afacere foarte bună care poate fi dezvoltată în condiții foarte bune, dar trebuie un minim de utilități, nu putem să aducem noi ploaia că nu suntem Dumnezeu, nici eu, nici dl primar”,


Tudor Bucșinescu, proprietar pensiunea ”Fata Verde”.


De-a lungul anilor a avut turiști dintr-o mulțime de țări, inclusiv din Peru. Pentru ca în anul 2022 să supraviețuiască datorită turismului muncitoresc. Mai exact, cazează angajații unor companii din alte județe care lucrează la drumul Botoșani – Ștefănești sau la extinderea rețelei de internet din zonă.

 

O glumă de turism la Botoșani


Botoșaniul stă îngrozitor la capitolul turism. Datele strânse de Direcția Județeană de Statistică (DJS) pentru perioada februarie 2021 – februarie 2022 arată că în pensiunile agroturistice au înnoptat lunar între 100 de persoane (cel mai redus număr) și 266 (cel mai mare număr).


Pensiunile turistice stau ceva mai bine, minimum fiind de 512, iar maximum de 900.


Chiar și atunci când se iau în calcul toate structurile de primire turistică, adică inclusiv hoteluri, moteluri, vile, cabane, situația este una dezastruoasă. În intervalul de timp menționat numărul înnoptărilor a oscilat de la un minim lunar de 2.387 în februarie 2022 la un maxim de 7.501 în iulie 2021.


La nivelul lunii martie a acestui an, Botoșani ocupa abia locul 37 pe țară ca indice de utilizare al locurilor de cazare, cu un procent de 12,2%. Practic, din toate locurile disponibile, au fost folosite doar 12,2%.


Vecinii noștri, Iași și Suceava, aveau 44,9%, respectiv 21,1%.


O speranță de la POIM?


Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Aqua”, despre care aminteam mai sus, s-a înființat cu scopul declarat de a susține ”interesul general al locuitorilor de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale membre pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului, în condiţiile unor tarife care să respecte limitele de suportabilitate ale populaţiei şi principiul «poluatorul plăteşte»”.


”În principiu, problema apei de la Șoldănești ar trebui rezolvată prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare)”,


Dan Deleanu, director ADI ”Aqua” Botoșani.


Este vorba de acel proiect de circa 200 de milioane de euro pentru extinderea sistemului de apă și canalizare al județului pe care încearcă să îl acceseze SC Nova Apaserv SA.


Doar că directorul de la ADI ”Aqua” se afla în convalescență la ora documentării acestui articol și nu ne-a putut oferi mai multe informații.

 

Tudor Bucșinescu a povestit în direct că marea parte a banilor pe care i-a investit la ”Fata Verde” provin din activitatea sa în ”Legiunea Străină”, acolo unde a activat trei ani și jumătate în anii ’90.


În ziua emisiunii, ”Fata Verde” mai avea o singură rezervă de apă într-o fântână, pe care nu o utiliza întrucât la sfârșitul săptămânii trebuia să găzduiască o nuntă.