Un singur rănit, şi acela nu pentru că ar fi manifestat împotriva regimului, s-a înregistrat în tot judeţul Botoşani la evenimentele din decembrie 1989, însă statul cheltuie o mulţime de bani pentru recompensarea revoluţionarilor. 1.792.932 lei, nici un leu mai mult, nici unul mai puţin, se suportă într-un an de la bugetul de stat pentru remunerarea botoşănenilor cu merite deosebite în ceea ce s-a întâmplat în urmă cu mai bine de două decenii şi aceasta în condiţiile în care la manifestaţiile de atunci nu s-a tras un glonţ. Şi totuşi, o mulţime de luptători, răniţi şi urmaşi primesc bani de pe urma revoluţiei.

Revoluţionari plătiţi prin lege
Numărul botoşănenilor care primesc indemnizaţii din partea statului român pentru aportul avut în decembrie 1989 s-a triplat în ultimii şapte ani, de la aproximativ 20 de persoane care beneficiau de astfel de retribuţii ajungându-se la sfârşitul lunii iulie a acestui an la 63. Motivul principal îl reprezintă apariţia legii 341/2004, care a lărgit considerabil aria participanţilor la revoluţie ce sunt răsplătiţi de la bugetul de stat. Până la intrarea în vigoare a acestui act normativ statul îi recompensa doar pe urmaşii celor decedaţi, pe răniţii invalizi şi pe luptătorii reţinuţi. Legea apărută în urmă cu şapte ani a permis însă şi luptătorilor cu brevet, care nu au fost răniţi şi cărora nici nu le-au murit rude foarte apropiate, să depună dosar la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor până la data de 1 mai a anului precedent. 40 de botoşăneni care cel puţin teoretic s-au remarcat pentru fapte deosebite în decembrie 1989 au obţinut astfel indemnizaţie din partea statului. Fiecare dintre aceştia primeşte câte 2.020 lei pe lună, sumă din care se reţine doar o cotă de 5,5% pentru fondul de sănătate, în rest nefiind impozitată. Potrivit legii, fiecare revoluţionar din această categorie are dreptul la o indemnizaţie care se calculează prin înmulţirea salariului mediu pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu o cotă de 1,1% şi cum anul trecut acesta a fost de 1.836 de lei s-a stabilit amintita sumă. Numai pentru retribuirea acestora Casa Judeţeană de Pensii (CJP) face lunar plăţi de aproape 100.000 de lei. Că la manifestările din decembrie 1989 de la Botoşani nu s-a tras în actuala Piaţă a Revoluţiei o recunoaşte chiar liderul revoluţionarilor de la Botoşani. El crede însă că tocmai acesta esteu nul din meritele principale ale celor indemnizaţi acum de stat. "Nu s-a tras fiindcă organizarea a fost mult mai bună la noi decât în alte judeţe. La Securitate s-au sigilat rastelurile cu armament, la fel şi la Miliţie. Am avut arme la Consiliul Popular, dar nu s-au dat la populaţie. Au fost colegi care au cerut armă, dar am fost împotrivă", a afirmat Vasile Hălăşanu (foto dreapta), preşedintele Asociaţiei Revoluţionare 22-25 decembrie 1989. Printre altele, acesta a menţionat că a fost implicat în echipele care mergeau în fabrici pentru a se vedea care este situaţia, că a relaţionat cu Armata şi Miliţia şi că a fost reprezentantul tineretului în Consiliul Frontului Salvării Naţionale. "Eu nu pot să spun dacă se merită sau nu aceşti bani, dar este o recunoaştere prin lege", a mai arătat Hălăşanu.
Statul înşelat la bani de luptătorii din 1989
Legea prevede însă că revoluţionarii în cauză pot primi aceşti bani doar dacă veniturile salariale lunare pe care le au nu depăşesc salariul mediu brut pe economie. Cu alte cuvinte, ei sunt determinaţi practic să muncească pe o leafă nu prea mare pentru a putea primi bani de la stat. La fiecare şase luni revoluţionarii trebuie să completeze un document pe propria răspundere prin care declară că nu înregistrează venituri peste salariul mediu brut pe economie şi pot beneficia deci în continuare de indemnizaţie. CJP a înregistrat totuşi cazuri la aproape un sfert dintre luptători în care aceştia şi-au declarat eronat veniturile salariale şi au încasat în anumite luni bani de la stat fără să fi avut acest drept. Ei au fost descoperiţi în urma controalelor efectuate la nivel naţional. „La şase luni se trimite situaţia la Casa Naţională de Pensii, la evidenţă contribuabili, unde se fac verificări. Li s-au calculat debit şi s-au recuperat sumele. Unora li s-a oprit din indemnizaţi, alţi au venit şi au achitat ei la casierie”, a declarat Alexandru Savin, funcţionar la compartimentul pensii internaţionale din cadrul CJP Botoşani, care ani buni a instrumentat dosarele revoluţionarilor. Potrivit acestuia, ar fi fost vorba de greşeli neintenţionate determinate de unele venituri ocazionale, precum al 13 – lea salariu, prime sau alte bonusuri salariale, pe care revoluţionarii nu le-au luat în calcul la completarea declaraţiilor.
Scutiţi de taxe şi impozite
Indemnizaţiile plătite de stat nu reprezintă însă singurele avantaje financiare de care beneficiază luptătorii din revoluţie. 38 de dintre aceştia au beneficiat atât în 2009, cât şi în 2010 de aşa numite facilităţi fiscale, adică scutirea de la plata taxelor şi impozitelor pentru o locuinţă şi terenul aferent acesteia. Cuantumul total la nivelul municipiului reşedinţă a fost de 5.050 lei în primul an menţionat, respectiv 6.330 de lei în cel de-al doilea.

Nu a lipsit mult ca revoluţionarii să primească şi pământ gratuit din partea municipalităţii botoşănene. Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local din 31 martie 2010 a figurat iniţial un proiect de hotărâre privind acordarea a câte 7.500 metri pătraţi la 31 de botoşăneni „remarcaţi pentru merite deosebite la revoluţia din 1989”. La proiect s-a renunţat în ziua întrunirii aleşilor locali chiar la solicitarea Asociaţiei Revoluţionare 22 – 25 decembrie 1989. O lună mai târziu reprezentanţii acesteia au solicitat municipalităţii să li se pună la dispoziţie mai multe suprafeţe în oraş pentru care să opteze, dând de înţeles că nu sunt mulţumiţi de cele oferite în zona Rediu, în apropierea fostei ferme a partidului. Nici până în ziua de astăzi municipalitatea nu le-a mai onorat însă cererea şi sunt slabe speranţe că se va întâmpla asta. „Ei au refuzat acolo unde le-am pus la dispoziţie, în altă parte nu avem unde să le punem. A fost o ofertă unică, era singurul teren disponibil pe care puteam să îl punem la dispoziţie şi la cât au luptat în revoluţie şi ăla era prea mult”, a afirmat viceprimarul Florin Ghiorghiţă. Printre altele, revoluţionarii mai beneficiază de scutirea la plata taxelor radio TV, prioritate în acordarea unei locuinţe din fondul locativ al statului dacă nu a deţinut o alta şi stabilirea chiriei la nivelul minim prevăzut de lege, accesul gratuit al copiilor la creşe şi grădiniţele subordonate administraţiei locale şi chiar acordarea de rechizite în mod gratuit, accesul gratuit la medicamente, transport gratuit urban şi pe calea ferată, pensionarea cu cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard.
Mai puţini bani cheltuiţi cu răniţii şi invalizi decât cu revoluţionarii fără o zgârietură
La suma anuală de aproape 18 miliarde de lei vechi cheltuită cu indemnizaţiile privind revoluţia se ajunge şi prin acordarea de drepturi băneşti unor persoane care chiar au avut de suferit atunci sau toată viaţa. Astfel, şapte persoane beneficiază de pensie de urmaş de erou martir, altele cinci au devenit invalide, iar alţi 11 luptători au fost reţinuţi în acele zile. Deşi în cazul acestora remuneraţia ar trebui să fie mai mare, deoarece la salariul mediu pe economie se aplică o cotă de până la 2%, adică aproape dublă faţă de cea aferentă luptătorilor cu merite deosebite, cumulat statul cheltuieşte într-un an ceva mai puţin de jumătate din suma totală cu aceştia, peste 50% fiind alocată luptătorilor. Cu o singură excepţie, nici decedaţii şi nici răniţii pentru care se plătesc pensii la Botoşani nu au fost împuşcaţi la Botoşani, ci în alte judeţe, unde se aflau însă în timpul stagiului militar, la muncă sau cu alte treburi. Singurul botoşănean împuşcat acasă este Iulian Domnescu (foto). În după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, cu însemne tricolore la braţ, a trecut prin apropierea fostei Miliţii Judeţe ca să ajungă acasă şi a fost împuşcat fără somaţie. Ironia sorţii, anul trecut CJP i-a sistat plata indemnizaţiei pe motiv că nu şi-a preschimbat certificatul de revoluţionar, lucru pe care, culmea, au reuşit să îl facă cei care nu au suferit nici măcar o zgârietură la revoluţie. Printre aceştia îi regăsim pe omul de afaceri Adrian Ochişor, Vasile Hălăşanu, director al Agenţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Aqua” Botoşani, profesorul de istorie Teodor Maxim, medicul de la Flămânzi Marius Bogdan care la un moment fusese declarat ca om care a făcut poliţie politică. Majoritatea acestora sunt grupaţi în Asociaţia Revoluţionară 22-25 decembrie 1989. Preşedintele acesteia a precizat că el, senatorul Gheorghe Marcu şi alţi doi membri nu primesc indemnizaţie.
Sergiu BĂLĂŞCĂU