În această săptămînă se împlinesc 21 de ani de la înlăturarea regimului comunist din Botoşani şi România. La ceva mai mult de două decenii de la revoluţia sau lovitura de stat de atunci, inclusiv la Botoşani nu s-a făcut lumină nu neapărat în evenimentele de atunci, ci în evoluţia unor oameni după 1989 care au avut legături strînse cu Securitatea. Cu aceste prilej Botoşăneanul.ro vă propune pe parcursul acestei săptămîni mai multe investigaţii realizate de-a lungul timpului privitoare la evenimentele din decembrie 1989 şi altele care le-au precedat.
130, acesta este, cu aproximatie, numarul detinutilor politici botosaneni care au supravietuit inchisorilor comuniste. Cel putin atitia au mai apucat ca dupa decembrie 1989 sa depuna acte in vederea incadrarii in rindurile fostilor detinuti politici.
Majoritatea au fost ridicati in anii '48 - '50. Putini au reusit sa mai iasa din lagarele comuniste si mai putini traiesc si astazi.
Vasile Balanovici este unul din cazurile fericite. Asta in conditiile in care se poate pronunta un asemenea cuvint in cazul unui om care a facut 14 ani de temnita comunista. A fost bagat in puscarie cind inca era liceean si a fost eliberat cind trecuse deja de prima tinerete. Facea parte dintr-un grup care-i citea pe Iorga sau Giurescu si care milita pentru pastrarea credintei si a traditiilor populare romanesti. Erau insa organizati de legionari, si ...
Vasile Balanonici, fost detinut politic :« Ne-o turnat unul dintre noi » A fost acuzat, printre altele, ca a spus despre Imperiul Bolsevic ca va cadea si a fost condamnat la 12 ani de inchisoare.
Pina la urma a facut 14, ultimii doi administrativ, in Delta, de "adaptare pentru inadaptabili", dupa cum singur afirma. In toti acesti ani a cunoscut teroarea inchisorilor Jilava, Aiud, Gherla, Suceava si a detentiei la mina.
Vasile Balanonici, fost detinut politic :« Citeodata eram atit de slabiti, ne era atit de foame incit nu puteam merge pe picioarele noastre si ne tineam de pereti » In 1962 a iesit din inchisoare. I-a fost insa foarte greu. Autoritatile nici macar buletin nu acceptau sa ii elibereze. Cu greu a reusit sa se angajeze, insa, chiar si asa, Securitatea era mereu pe urmele sale. Unii colegi ii intindeau capcane si apoi il turnau la Securitate.
Dupa revolutie s-a intilnit la o coada cu doi fosti gardieni care explicau ca nu si-au facut decit datoria fata de tara. "Datorie" care insemna sa schingiuiasca, sa bata, sa ucida. Astfel, a ramas cam singurul din grupul ridicat spre sfirsitul anilor '50.
114 detinuti politici morti la Botosani
Daca Vasile Balanovici a supravietuit inchisorilor comuniste si anilor de ciudata tranzitie de dupa decembrie 1989, altii n-au mai apucat sa vada lumina zilei decit prin gratii. Numai
114 detinuti politici au decedat in Penitenciarul Botosani intre anii 1960 - 1964. Proveneau din toate judele tarii. Se spune ca ar fi fost inmormintati in Cimitirul Eternitatea, insa doar 11 nume ale unor fosti detinuti politici se mai regasesc in zona. Rudele decedatilor si-au cautat in zadar tatal, sotul sau bunicul. Potrivit monografiei invatatorului Stefan Ciubotaru, majoritatea s-au oprit la un mormint luat la intimplare si i-au implantat o cruce cu numele fostului detinut politic. Altii au amplasat in mijlocul cimitirului cite o placa memoriala pe care scrie "aici, undeva se odihneste ..."
Jertfa acestor oameni, lupta dusa de cei care inca mai traiesc, pare uneori atit de neimportanta pentru cei care au astazi virsta la care altii, in urma cu decenii, intrau deja in temnitele comuniste.
Sef al detinutilor politici turnator la Secu’
Cel putin 100 de morti numai in Penitenciarul Botosani nu a fost indeajuns pentru condamnarea macar a unui singur tortionar comunist.
La mai bine de la 17 ani de democratie la Botosani nu numai ca nu a fost condamnata vreo persoana pentru crima, dar nici oameni care sa fi facut politie politica nu prea avem.
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii nu a gasit decit patru oameni din judet care ar fi efectuat activitati de informator sau politie politica, dar care, mai apoi, au ramas doar doi, intrucit acelasi CNSAS i-a „albit“.
Incredibil este ca unul dintre cei doi botosaneni care au ramas cu eticheta lipita de om care a facut politie politica este
Eugen Hilote, fost deputat PNTCD, consilier municipal, director al Casei Corpului Didactic, profesor si, mai ales,
presedinte al filialei judetene a Asociatiei Fostilor Detinuti Politici. El a fost inclus in 2001 pe o lista a CNSAS cu persoane care au facut politie politica. Nici pina astazi Eugen Hilote, care, culmea, a fost si detinut politic, nu a oferit vreo explicatie si nici nu a contestat public decizia CNSAS. In schimb, dupa terminarea mandatului de parlamantar, el s-a retras din viata publica.
Director tortionar la Directia Muncii 
In 2005 CNSAS a trimis o adresa prefectului de Botosani prin care ii aducea la cunostinta ca
Dan Stincescu, pe atunci director adjunct al Directiei Muncii
„a fost agent al organelor securitatii ca politie politica“. Stincescu a activat pina in 1989 ca locotent-colonel, iar dupa revolutie a trecut in rezerva. Din anii 1991-1992 s-a angajat in domeniul asistentei sociale ca si consilier juridic si, potrivit unor fosti colegi, intr-o perioada ar fi fost insarcinat sa se ocupe tocmai de dosarele reparatorii pentru fostii condamnati politic. Dupa aflarea verdictului CNSAS, el a recunoscut ca a lucrat la fosta Securitate, dar sustinea ca nu a facut rau oamenilor.
Asadar, un fost ofiter de securitate si un fost detinut politic sint, oficial, singurii botosaneni care au facut politie politica.
PNTCD Botosani a deschis lista de la Senat pentru alegerile parlamentare din 2004 cu un membru de partid care in 2000 a fost nominalizat drept colaborator al fostei Securitati. Marius Bogdan, medic din Flaminzi, a figurat pe o lista publicata de CNSAS printre cei care au lucrat pentru politia politica.
El a contestat la CNSAS prezenta sa pe lista si, dupa audieri, a obtinut de la acelasi organism o adeverinta ca
nu a fost nici agent, nici colaborator al Securitatii.
Deconspirare politizata
Una din marile probleme in deconspirarea securitatii este chiar CNSAS, adica organismul care ar trebui sa faca acest lucru. El este format din oameni sustinuti de partidele parlamentare si, este de la sine inteles, fac jocul acestora. Senatorul de Botosani Gavrila Vasilescu a incercat sa modifice legea si sa inceteze numirea membrilor CNSAS pe criterii politice. A esuat insa.
Pina ce sa se modifice modalitatea de numire a sefilor CNSAS Botosaniul ramine fara nici tortionar condamnat si doar cu doi securisti deconspirati.
Investigatie realizata in iulie 2007
