În această săptămînă se împlinesc 21 de ani de la înlăturarea regimului comunist din Botoşani şi România. La ceva mai mult de două decenii de la revoluţia sau lovitura de stat de atunci, inclusiv la Botoşani nu s-a făcut lumină nu neapărat în evenimentele de atunci, ci în evoluţia unor oameni după 1989 care au avut legături strînse cu Securitatea. Cu aceste prilej Botoşăneanul.ro vă propune pe parcursul acestei săptămîni mai multe investigaţii realizate de-a lungul timpului privitoare la evenimentele din decembrie 1989 şi altele care le-au precedat.

130, acesta este, cu aproximatie, numarul  detinutilor politici botosaneni care au  supravietuit inchisorilor comuniste. Cel putin  atitia au mai apucat ca dupa decembrie 1989 sa  depuna acte in vederea incadrarii in rindurile  fostilor detinuti politici.Majoritatea au fost ridicati in anii '48 - '50. Putini au  reusit sa mai iasa din lagarele comuniste si mai  putini traiesc si astazi. Vasile Balanovici este unul din cazurile fericite.  Asta in conditiile in care se poate pronunta un  asemenea cuvint in cazul unui om care a facut 14  ani de temnita comunista. A fost bagat in puscarie  cind inca era liceean si a fost eliberat cind trecuse  deja de prima tinerete.  Facea parte dintr-un grup care-i citea pe Iorga sau  Giurescu si care milita pentru pastrarea credintei  si a traditiilor populare romanesti. Erau insa  organizati de legionari, si ...Vasile Balanonici, fost detinut  politic :« Ne-o turnat unul dintre noi » A fost acuzat, printre altele, ca a spus despre  Imperiul Bolsevic ca va cadea si a fost  condamnat la 12 ani de inchisoare. Pina la urma a facut 14, ultimii doi administrativ,  in Delta, de "adaptare pentru inadaptabili", dupa  cum singur afirma.  In toti acesti ani a cunoscut  teroarea inchisorilor Jilava, Aiud, Gherla, Suceava si a detentiei la mina.Vasile Balanonici, fost detinut  politic :« Citeodata  eram atit de slabiti, ne era atit de foame incit nu puteam merge pe picioarele noastre si ne tineam de pereti » In 1962 a iesit din inchisoare. I-a fost insa  foarte greu. Autoritatile nici macar buletin nu  acceptau sa ii elibereze. Cu greu a reusit sa se angajeze, insa, chiar si asa, Securitatea era mereu pe urmele sale. Unii colegi ii intindeau capcane si apoi il turnau la Securitate.   Dupa revolutie s-a intilnit la o coada cu doi fosti  gardieni care explicau ca nu si-au facut decit datoria fata de tara. "Datorie" care insemna sa  schingiuiasca, sa bata, sa ucida. Astfel, a ramas  cam singurul din grupul ridicat spre sfirsitul anilor  '50. 
114 detinuti politici morti la BotosaniDaca Vasile Balanovici a supravietuit inchisorilor  comuniste si anilor de ciudata tranzitie de dupa  decembrie 1989, altii n-au mai apucat sa vada  lumina zilei decit prin gratii. Numai 114 detinuti  politici au decedat in Penitenciarul Botosani  intre anii 1960 - 1964. Proveneau din toate  judele tarii. Se spune ca ar fi fost inmormintati in  Cimitirul Eternitatea, insa doar 11 nume ale unor  fosti detinuti politici se mai regasesc in zona.  Rudele decedatilor si-au cautat in zadar tatal, sotul  sau bunicul. Potrivit monografiei invatatorului  Stefan Ciubotaru, majoritatea s-au oprit la  un mormint luat la intimplare si i-au  implantat o cruce cu numele fostului detinut  politic. Altii au amplasat in mijlocul cimitirului cite  o placa memoriala pe care scrie "aici, undeva  se odihneste ..." Jertfa acestor oameni, lupta dusa de cei care  inca mai traiesc, pare uneori atit de  neimportanta pentru cei care au astazi virsta la  care altii, in urma cu decenii, intrau deja in  temnitele comuniste. 
Sef al detinutilor politici turnator la Secu’  
Cel putin 100 de morti numai in Penitenciarul  Botosani nu a fost indeajuns pentru  condamnarea macar a unui singur tortionar  comunist. La mai bine de la 17 ani de democratie la  Botosani nu numai ca nu a fost condamnata vreo  persoana pentru crima, dar nici oameni care sa fi  facut politie politica nu prea avem. Consiliul National pentru Studierea Arhivelor  Securitatii nu a gasit decit patru oameni din  judet care ar fi efectuat activitati de informator  sau politie politica, dar care, mai apoi, au ramas  doar doi, intrucit acelasi CNSAS i-a „albit“. Incredibil este ca unul dintre cei doi botosaneni  care au ramas cu eticheta lipita de om care  a facut politie politica este Eugen Hilote, fost  deputat PNTCD, consilier municipal, director al  Casei Corpului Didactic, profesor si, mai ales,  presedinte al filialei judetene a Asociatiei  Fostilor Detinuti Politici. El a fost inclus in 2001  pe o lista a CNSAS cu persoane care au facut  politie politica. Nici pina astazi Eugen Hilote, care,  culmea, a fost si detinut politic, nu a oferit vreo  explicatie si nici nu a contestat public decizia  CNSAS. In schimb, dupa terminarea mandatului de  parlamantar, el s-a retras din viata publica. 
Director tortionar la Directia Muncii
In 2005 CNSAS a trimis o adresa prefectului de  Botosani prin care ii aducea la cunostinta ca  Dan Stincescu, pe atunci director adjunct al  Directiei Muncii „a fost agent al organelor  securitatii ca politie politica“. Stincescu a activat pina in 1989 ca locotent-colonel, iar dupa revolutie a trecut in  rezerva. Din anii 1991-1992 s-a angajat in  domeniul asistentei sociale ca si consilier  juridic si, potrivit unor fosti colegi, intr-o  perioada ar fi fost insarcinat sa se ocupe  tocmai de dosarele reparatorii pentru fostii  condamnati politic. Dupa aflarea verdictului  CNSAS, el a recunoscut ca a lucrat la fosta  Securitate, dar sustinea ca nu a facut rau  oamenilor. Asadar, un fost ofiter de securitate si un fost  detinut politic sint, oficial, singurii botosaneni care  au facut politie politica. PNTCD Botosani a deschis lista de la Senat  pentru alegerile parlamentare din 2004 cu  un membru de partid care in 2000 a fost nominalizat  drept colaborator al fostei Securitati. Marius  Bogdan, medic din Flaminzi, a figurat pe o  lista publicata de CNSAS printre cei care au lucrat  pentru politia politica. El a contestat la CNSAS prezenta sa pe lista si,  dupa audieri, a obtinut de la acelasi organism o  adeverinta ca nu a fost nici agent, nici  colaborator al Securitatii. 
Deconspirare politizata 
Una din marile probleme in deconspirarea  securitatii este chiar CNSAS, adica  organismul care ar trebui sa faca acest lucru. El  este format din oameni sustinuti de partidele  parlamentare si, este de la sine inteles, fac jocul  acestora. Senatorul de Botosani Gavrila Vasilescu a incercat sa modifice legea si sa  inceteze numirea membrilor CNSAS pe  criterii politice. A esuat insa. Pina ce sa se modifice modalitatea de numire a  sefilor CNSAS Botosaniul ramine fara nici tortionar  condamnat si doar cu doi securisti deconspirati.
Investigatie realizata in iulie 2007