”Nr. Populație furnizat de IPJ Botoșani”, aceasta este formularea scrisă cu literă de o șchioapă care timp de mai multe săptămâni, inclusiv în prima parte a lunii noiembrie, încheia ”LISTA cu limitele de incidență cumulate a cazurilor pe ultimele 14 zile la nivelul Unităților Administrativ Teritoriale din județul Botoșani”. Cazuri de Covid, bineînțeles.
Este acea situație pe care Compartimentul de Supraveghere Epidemiologică și Control Boli Transmisibile din cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) o emite zilnic și care are o importanță vitală pentru viața botoșănenilor în pandemie.
Și aceasta pentru că în funcție de datele prezentate s-au luat și încă se mai adoptă de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) decizii extrem de importante, inclusiv aceea de a se propune Comitetului Național pentru Situații de Urgență intrarea în carantină a unor localități.
Aceste rapoarte zilnice emise de DSP conțin pe ultima coloană cea mai importantă informație: rata de îmbolnăvire la mia de locuitori în ultimele 14 zile.
Iar prima coloană, de la care se pleacă în calcularea acestei rate, este aceea a populației.
Și de aici încep surprizele.
Să discutăm concret. Pe data de 29 octombrie 2020, CJSU a hotărât să activeze așa zisul ”scenariu roșu” și să închidă în municipiul Botoșani toate școlile, dar și restaurantele, cafenelele, cinematografele, sălile de spectacole.
Motivul era că rata de infectare pe ultimele două săptămâni ajunsese la 3,13 la mie și potrivit unor acte normative aprobate deja de Guvern, după 3,00 se puteau lua astfel de măsuri.
Populația de care s-a ținut cont la calcularea ratei era la acea dată de 119.775 persoane.
Dar este aceasta populația reală a municipiului Botoșani? Și, mai ales, de unde este luat acest număr?
Am căutat timp de mai multe zile răspunsul la aceste întrebări, iar ceea ce am aflat este cel puțin surprinzător.
Frapantă în primul rând este diferența serioasă între datele de care ține cont DSP și cele de la ultimul recensământ, care a avut loc în 2011. În acel an recenzorii au stabilit că municipiul Botoșani avea doar 106.800 locuitori, în timp ce numărul de care au ținut cont DSP și CJSU la intrarea în ”scenariul roșu” era de 119.775.
Pe fondul plecării masive a botoșănenilor în străinătate, dar și în marile orașe din România, este însă o surpriză faptul că diferența menționată este în plus, adică populația municipiului ar fi crescut cu aproape 13.000 de locuitori în mai puțin de un deceniu.
Cu alte cuvinte, dacă DSP și CJSU ar fi ținut cont de rezultatele recensământului, rata de infectare ar fi fost considerabil mai mare la Botoșani, iar ”scenariul roșu” ar fi fost activat și mai devreme.
Numai că, atunci când calculează incidența infectărilor, DSP nu mai folosește date de la Direcția Județeană de Statistică (DJS), instituția care a organizat recensământul la Botoșani. La sfârșitul lunii august încă le utiliza, numai că nu datele de la recensământ, ci populația la 1 ianuarie după domiciliu.
”Teoretic, dacă stai și te gândești bine, având în vedere câți sunt plecați din municipiul Botoșani și doar figurează cu domiciliul aici, chiar dacă ei sunt în străinătate, ne avantajează la calculul indicelui pentru că, dacă i-am scădea pe aceștia jos, eram deja în carantină”,
Dan Nechifor, prefect.
Președinte al CJSU, acesta a explicat că problema nu ar fi neapărat numărul de locuitori, ci modul de raportare:
”Într-adevăr, aici apare aceeași problemă că, dacă o persoană se infectează în alt județ, fiind cu domiciliul în Botoșani. îl trece la Botoșani”.
Și astfel crește rata de infectare la Botoșani.
Direcția Județeană de Statistică (DJS) are și câteva explicații pentru creșterea populației municipiului Botoșani în ultimii nouă ani. De fapt, totul ar pleca de la niște indicatori.
”Erau indicatori diferiți. Atunci era populația stabilă, așa se numea indicatorul. Era ce s-a găsit în momentul respectiv la locuință. După care au fost introduși cei din bazele de date administrative, care erau plecați în momentul respectiv sau care la un moment dat au venit în țară, au scos o adeverință, ceva și au fost introduși în acel indicator, populația după domiciliu. Indicatorul populației stabile s-a stins la câțiva ani după recensământ și din acest indicator s-au defalcat alții doi: populația după domiciliu și populația rezidentă. Populația rezidentă este mult mai mică”,
Valentin Popa, director DJS Botoșani.
Ultimele date disponibile de la DJS arată că populația municipiului reședință după domiciliu era la data de 1 ianuarie de 119.521 persoane.
Dar ce înseamnă ”populație după domiciliu”?
”Reprezintă numărul de persoane cu cetățenia română și domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criteriile administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuința principală în actul de identitate, așa cum este luată în evidența organelor administrative ale statului. În vederea stabilirii acestui indicator nu se ține cont de reședința obișnuită, de perioada sau motivul absenței de la domiciliu”,
Valentin Popa, director DJS Botoșani.
DJS are disponibile ultimele date referitoare la populație la data de 1 ianuarie 2020 întrucât cele de la 1 iulie se vor disemina în ianuarie – februarie 2021.
La câteva zile după ce reporterul Botoșăneanul s-a interesat de populația în funcție de care se face acel calcul al ratei de infectare, raportul zilnic al DSP și-a schimbat formularea de la final, apărând ”Nr. Populație este furnizat de Serv. Ev. Pop. Botoșani”.
Însă nici noul ”furnizor” al populației invocat de DSP nu este cel real.
Astfel, deși pare greu de crezut, pe tot acest traseu de stabilire a populației și mai departe a ratei de infectare, în funcție de care se aprobă hotărâri vitale pentru viața botoșănenilor, nu apare tocmai Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor (SPCEP), instituție subordonată Consiliului Județean, cea care se ocupă de evidența populației în întreg județul, inclusiv în municipiul Botoșani.
”Nu raportăm noi populația la DSP, nu dăm nici un fel de informație legată de populație celor de la Sănătatea Publică. Ei fac o confuzie, așa se folosește termenul de «Evidența Populației», dar cea care dă exact, la o săptămână – două, este reprezentanța DEPABD la nivel de județ ”,
Ady Petrușcă, șef Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor Botoșani.
Inițial, în acel buletin zilnic cu incidența Covid făcut public de DSP se menționa că numărul de locuitori se furniza de către Inspectoratul de Poliție Județean, însă reprezentanții IPJ au răspuns reporterului Botoșăneanul că NU furnizează astfel de date Direcției de Sănătate Publică.
”Cei de la DSP iau datele respective de la CJCCI (Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervențiilor - n.r.), care le ia de la DEPABD, deci noi nu avem treabă în acea machetă”,
Ag.Delia Nenișcu, purtător de cuvânt IPJ Botoșani.
Atât IPJ, cât și prefectul au arătat că totalul locuitorilor de care ține cont DSP ar fi trimis către ”Sănătatea Publică” de către acest DEPABD.
”Acolo a fost o greșeală de tehnoredactare, numărul populației este dat și calculat în fiecare zi de cei de la DEPABD, nu de la IPJ. Știu că am vorbit cu dl Șerbănoiu”,
Dan Nechifor, prefect.
DEPABD, adică Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, este un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică și face parte din structurile de ordine și siguranță publică din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, fiind parte componentă a Departamentului de Ordine și Siguranță Publică.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL