Râde țara de noi: Drumul național care-i tot de pământ, somnul de 51 de kg și ”bijuteria” cu patru trenuri

Botoșaniul nu este doar un județ sărac, dar are și una din cele mai proaste infrastructuri. Prin 2013, presa a relatat că aici se află singurul drum național - nu județean sau comunal - din pământ. Guvernul Ponta a promis că va asfalta cei 40 de kilometri, dar nu s-a întâmplat nimic.

 

Povestea clasică: au rămas fără bani

În august 2015, Ministerul Transporturilor a început totuși asfaltarea a 25 de kilometri din drumul național DN 24C, între localitățile Manoleasa şi Rădăuţi Prut, dar, după ce a finalizat cam 50% din lucrare, a rămas fără bani.
Compania Națională de Drumuri a alocat zece milioane de lei, dar este nevoie de o sumă dublă. În plus, nu exista avizul Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Moldova visează autostradă

Presa a scris în repetate rânduri despre acest drum, iar, în 2013, însuși premierul Ponta a luat atitudine. „La anul trebuie să punem banii pentru asfalt”, susținea el în octombrie 2013.
Reședința județului nu doar că nu are o șosea de centură, dar abia s-a finalizat un proiect - în martie 2015 - care ar costa circa două milioane de euro și este neclar cine va plăti.
În schimb, Dorohoiul - favorizat pentru că aici este fieful vicepreședintelui PSD Andrei Dolineaschi - tocmai a primit finanțare de la Ministerul Transporturilor pentru reabilitarea șoselei de centură. Județele Botoșani și Vaslui sunt singurele județe din Moldova care nici măcar nu au perspectiva unei autostrăzi.
Autostrada care ar urma să lege localitatea Pașcani de granița cu Ucraina, la Siret, trece pe lângă acest județ, dar nu există nici o perspectivă ca ea să înceapă măcar înainte de 2020. Oricum, conștienți de forța internetului, localnicii au înființat site-ul „Moldova vrea autostradă”, care are filială la Botoșani.

Nici un kilometru de cale electrificată

Județul Botoșani nu are nici un kilometru de cale ferată electrificată, din rețeaua de 160 de km, deși pe aici trece legătura București-Siret (la granița cu Ucraina).
Gara din Botoșani este o bijuterie arhitectonică, recent renovată. Doar patru trenuri pe zi mai trec însă pe aici
În plus, parcul de vagoane CFR are o uzură fizică şi morală avansată, toate fiind în circulaţie de peste 30 de ani. Ministerul Transporturilor a reabilitat însă gara din Botoșani, o construcție „Belle Epoque” inaugurată în 1972. Pe aici mai trec însă doar patru trenuri pe zi.

Paradisul uitat de pe Prut

Turismul în Botoșani este la pământ: acesta este județul cu cele mai mici încasări din această activitate. Sărăcia celebră îi sperie, probabil, pe turiști.

Povești pescărești cu-n somn de 51 kg

Depopularea județului (estimările neoficiale sunt că un sfert din populație lucrează în străinătate) și absența turismului în masă este posibil să fi salvat însă câteva paradisuri naturale.
Puțini știu că Judeţul Botoşani este considerat al doilea ca întindere a luciului de apă din ţară (alte estimări din presă îl plasează chiar pe locul I). Undeva lângă Barajul Stânca- Costești, în aval, există o zonă considerată un rai al pescarilor: Prutul Mort. Accesul în această zonă se face numai în baza unui permis avizat de Asociaţia Pescarilor Sportivi, dublat de un permis de acces în zona de frontieră, acordat de Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră.
În octombrie 2012, aici ar fi fost prins un somn de 51 de kilograme, dar este posibil ca aceasta să fie o simplă poveste pescărească. Știrea bună este că județul a scăpat de întreprinderea Piscicola, care pescuia industrial și făcea conserve.

Aici se locuia acum 6.000 de ani

Județul nu este deloc sărac în atracții turistice: mânăstiri vechi și superbe, vulcani noroioşi la Copălău, apă sulfuroasă la Hlipiceni, Stânca şi Blândeşti (unde ar putea fi amenajate baze de tratament) sau rezervaţii de stejari seculari la Vârfu Câmpului.
Localitatea Cucuteni, leagănul unei culturi vechi de 6000 de ani, se află aici. Povestea tristă este că peste 300 de saci cu fragmente din ceramică neolitică zac în subsolul Muzeului de Istorie din Botoșani pentru că nu pot fi restaurate.
Există un singur restaurator, plătit cu 1.000 de lei pe lună, și nu sunt bani pentru această activitate. Un site susține că în județul Botoșani sunt 1.500 de vestigii arheologice, dar guvernul a alocat, în 2012, doar 5.000 de lei pentru săpături. Mânăstirile ar putea concura cu cele din Suceava, cele mai frumoase fiind cele din localitatea Vorona. (evz.ro).