În ciuda promisiunilor electorale, administrația nu reușește să ajungă din urmă creșterea semnificativă a numărului de autoturisme, motiv pentru care licitațiile organizate se încheie cu sume usturătoare pentru unii șoferi. Primăria obține venituri din administrarea parcărilor cu plată, însă aceste sume nu au fost niciodată comunicate public și nici nu se regăsesc în peisajul urban.

În Botoșani, singurele parcări supraetajate au fost ridicate de companii private. Cea mai mare aparține  firmei cu capital belgian care deține Shopping Center-ul și a fost construită într-un an și jumătate.  Proprietarul a investit peste 3 milioane de euro pentru a oferi 600 de locuri de parcare botoșănenilor veniți la cumpărături. Spre comparație, Primăria a amenajat în ultimii doi ani mai puțin de 200 de locuri de parcare și întoarce aceeași foaie de trei ori până identifică spații oportune. Proiectul privind înființarea unei parcări supraetajate pe Bulevardul Eminescu este trecut sub tăcere. În Oradea, Craiova și Pitești se valorifică fiecare colț de stradă, fără a pomeni despre soluțiile implementate în Cluj, Timișoara, Iași sau Sectorul 5 din București.

Municipalitatea din Botoșani nu s-a preocupat de elaborarea unei politici coerente de parcare, pornind de la un studiu complex al transportului urban și al ariei metropolitane. Nici viitorul nu se arată mai optimist. Planul de Mobilitate Urbană Durabile (PMUD) valabil până în 2023 tratează superficial problema parcărilor, despre care abia pomenește, cu toate că recunoaște inexistența unui sistem integrat de management al traficului și multitudinea de deficiențe de gestionare a domeniului public. Planurile de transformare a garajelor în parcări cu spații verzi sunt controversate și nu se vor concretiza în viitorul apropiat. Între timp, intențiile propovăduite în campania electorală privind înființarea unor parcări subterane și supraterane par blocate în spațiul ideatic, iar comisia de sistematizare a traficului se întrunește o dată la câteva luni, mai mult forțată de împrejurări. Pentru a crește gradul de confort și siguranță în trafic, dimensiuni componente ale calității vieții, este nevoie de creșterea capacității administrative.

Interesant este că Primăria nu a publicat vreodată situația veniturilor încasate din gestionarea parcărilor cu plată, un indicator al relevanței investițiilor derulate în acest sector. Nu se cunoaște nici gradul de ocupare a locurilor amenajate, o caracteristică definitorie pentru alegerea spațiului destinat. Banii pe care municipalitatea îi încasează din taxele de parcare și amenzi ar trebui să se regăsească în condițiile de trafic.

Șoferii s-au obișnuit cu trecerile de pietoni amplasate anapoda, intersecțiile greșit proiectate și subdimensionările problematice, însă nu mai pot tolera insuficiența locurilor de parcare. Modificările Codului rutier proaspăt intrate în vigoare îngreunează povara de pe umerii deținătorilor de autovehicule, care se pot trezi cu bunurile ridicate dacă staționează pe trotuare, indiferent de circumstanțele atenuante. Poliția Locală a împărțit mii de amenzi pentru nerespectarea regulamentelor de circulație, însă de bun simț este ca autoritatea să creeze mai întâi condițiile minime pentru aplicarea normelor. O altă nedreptate este îndurată de proprietarii de autoutilitare și vehicule mari, care se chinuie să obțină un loc de parcare în oraș și adesea eșuează, în timp ce privilegiații pot concesiona pe strada Vârnav locuri lipite de marcaje pietonale. Regulile nu sunt aceleași pentru toți.

Gestionarea parcărilor urbane se poate face doar cu resurse umane alocate și dedicate, în structuri separate și bine definite. Este nevoie de investiții masive în construirea unor parcări moderne, relevante în contextul aglomerării, de crearea unor spații noi pe străzile cu sens unic, de digitalizare sistematică și sporirea controlului plăților. Autoritățile publice ar putea coopera cu investitorii privați în administrarea parcărilor existente. Soluții există, dar fără viziune și voință nu se pot produce îmbunătățiri. Rolul autorităților este să ajute cetățenii, nu să își umple conturile din amenzi pentru care o parte din culpă li se cuvine. Atitudinea municipalității sugerează însă contrariul.

(Comunicat Cătălin Silegeanu)