În România secolului XXI, în judeţul Botoşani, mulţi bărbaţi, mai ales din mediul rural, fac legea în familie cu pumnul, biciul şi toporul.Mulţi dintre copiii care asistă la astfel de drame, spun specialiştii, rămân cu traume definitive şi perpetuează moştenirea violenţei în familie din generaţie în generaţie.

Numai în anul 2020, violenţa în familie a atins cote înfiorătoare la Botoşani. Conform statisticilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie au fost înregistrate peste 1.000 de infracţiuni de violenţă în familie, din care patru de omor, trei tentative de omor, iar restul de loviri sau alte violenţe, declară pentru Adevărul Delia Nenişcu, purtător de cuvânt al IPJ Botoşani.

Specialiştii în asistenţă socială spun însă că numărul cazurilor este mult mai mare în realitate, ajungând să fie cunoscute doar cazurile extreme sau cele semnalizate de asistenţii sociali, preoţi, medici sau profesori.

Majoritatea femeilor din mediul rural preferă să sufere în tăcere iar motivele sunt cutremurătoare.

„Nu vom şti vreodată câte cazuri de violenţă au fost cu adevărat”

Felicia Mihai, şef Complex Servicii Comunitare la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, spune că majoritatea cazurilor cuprinse în statistici sunt semnalate nu de către victime, ci de oameni din comunitate, fie asistenţi sociali, fie alte persoane care află despre drama acelor femei.

„Dacă am fi optimişti am spune că după statistici nu stăm chiar rău. Din păcate, în realitate, lucrurile nu stau chiar aşa. Mai ales cu acest an special 2020, nu putem şti şi nu cred că vom putea şti vreodată câte cazuri de violenţă au fost cu adevărat, câtă suferinţă a fost în spatele uşilor închise. Toate cazurile de violenţă domestică au în spate traume, suferinţe, multă durere. Situaţiile prezente în statistici sunt aproape exclusiv semnalate de colegii noştri din primării. Sunt cazuri sesizate de rude şi uneori, destul de rar, chiar de către victimele violenţelor, care au decis să rupă tăcerea şi să solicite sprijin. Parte dintre ele cu sprijinul nostru, cu ajutorul programelor de consiliere psihologică la care au participat au reuşit să iasă definitiv din acest lanţ. Din păcate, o bună parte se întorc acasă în mediul abuziv”, explică Felicia Mihai.

„Dar se poate şi altfel?”

Potrivit specialiştilor, scrie sursa citată, majoritatea femeilor abuzate suferă în tăcere, pentru că, aşa cum s-a observat în satele Botoşaniului, există o tradiţie a violenţei în familie perpetuată din generaţie în generaţie.

Aşa au văzut în familie şi consideră că a fi bătute, mai ales atunci când greşesc, este ceva absolut firesc. Şi mai grav este că şi atunci când Poliţia se autosesizează refuză să-şi reclame bărbaţii.

„Acele femei sunt fetele care au trăit alături de un tată agresiv. Violenţa a făcut parte din copilăria şi adolescenţa lor. Şi atunci când au propria familie consideră că este firesc să fie bătute. Aşa au păţit şi mama şi bunica lor. Rudele lor, de sex feminin, sunt bătute. Consideră că este firesc. Ne întreabă: ”Dar se poate şi altfel?”, spune Felicia Mihai.

În judeţul Botoşani a fost implementat şi un proiect numit Venus, prin DGASPC, prin care este pus la dispoziţia femeilor abuzate un apartament cu şase locuri. Deocamdată este gol, fiindcă femeile bătute se întorc la agresor.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: