Deşi au preluat guvernarea din primele zile ale anului, social-democraţii nu au înlocuit deocamdată nici un prefect, ocupanţii funcţiilor fiind în continuare cei agreaţi de tehnocraţi.
Iar una dintre explicaţiile amânării unor decizii de destituire, confirmată şi de unii lideri locali ai PSD, este că partidul ar intenţiona să modifice legea 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului.
Acest act normativ stipulează foarte clar că reprezentanţii Guvernului în judeţe nu au voie să fie membri de partid, condiţii în care găsirea unor oameni în măsură să îndeplinească cerinţele legale este considerabil îngreunată fiindcă trebuie să fie funcţionari publici.
„Prefectul face parte din categoria înalţilor funcţionari publici”, se mai menţionează în amintita lege.
Ori social-democraţii ar dori să repolitizeze posturile de prefect şi subprefect, astfel încât să nu mai existe obligativitatea ca aceştia să fie funcţionari publici, deschizându-se calea numirii unor persoane care pot preveni inclusiv din mediul privat.
La Botoşani sunt în continuare o mulţime de pretendenţi la funcţiile de prefect şi subprefect, primarul de Dorohoi ţinând morţiş în continuare ca primul reprezentant al Guvernului în Botoşani să provină din al doilea municipiu al judeţului pe motiv că nu are nici un parlamentar provenit din localitatea pe care o conduce.
Oricum, în România prefectul a fost doar teoretic apolitic. Edificator este ceea ce s-a întâmplat la Botoşani în ultimii zece ani, când prefecţii au demisionat din PSD, PDL sau PNL după numire şi au revenit imediat în partide după încetarea mandatelor.
Legea prefectului a mai fost modificată prin ordonanță de urgență.
