Față de acum 5 ani, când telefoanele mobile erau bune doar pentru acțiuni de tipul „point-and-shoot”, camerele foto integrate în cele mai puternice smartphone-uri sunt capabile de lucruri cu adevărat impresionante. Producătorii de telefoane mobile au realizat că bătălia megapixelilor este pierdută în primul rând de către ei, așa că s-au oprit la rezoluții ce gravitează în jurul valorii de 12 megapixeli. Folosind un senzor mic, cei 12 megapixeli sunt suficienți pentru a aduna suficientă lumină și suficiente detalii pentru a înlocui un aparat foto în majoritatea cazurilor.

Însă aparatele foto sunt într-un pericol din ce în ce mai mare, mai ales că telefoanele mobile reușesc acum să se adreseze amatorilor de nișe. De exemplu, pasionații de super slow motion au la dispoziție modele care filmează la 960 de cadre pe secundă. Sony și Samsung sunt printre primii care au implementat această funcție. Motivul este simplu – ambele companii au tangențe cu lumea camerelor foto (Samsung s-a retras de pe piața mirrorless, între timp). Coreenii, cu al lor Samsung Galaxy S10 oferă ceva  ce doar fotografii entuziaști și profesioniști apreciază – o diafragmă variabilă. Ce-i drept, diafragma poate fi setată doar în două poziții, însă viitorul poate aduce mimarea diafragmei unui obiectiv specializat. Și dacă tot am adus vorba de obiective, majoritatea telefoanelor de astăzi dispun de câte un sistem complex de camere. Multe au trecut deja la echiparea cu 3 senzori foto, cu câte o distanță focală asociată fiecăruia. Astfel, cu un produs ce încape în orice buzunar, utilizatorii pot fotografia ultra-wide, wide și tele. Distanțele focale echivalente sunt de aproximativ 12mm, 24mm, respectiv 50mm.

Cea din urmă este responsabilă de explozia popularității modului portret. Din păcate, perechea senzor mic + sistem optic pe măsură este incapabil să producă optic estomparea fundalului, așa că producătorii au luat calea artificială. Orice smartphone de vârf de generație actuală, chiar și multe din categoria mid-range, posedă capacitatea de a realiza portrete cu caracteristici optice foarte asemănătoare unui aparat foto profesionist.

Și cum problemele pentru producătorii de camere foto nu erau suficient de multe, dezvoltatorii de aplicații pun și ei umărul la sporirea avantajului oferit de telefoanele mobile. Aplicații care pot fotografia în format RAW, care pot filma în modul flat (LOG) și aplicații care pot edita absolut orice fotografiezi și filmezi. Practic, prin intermediul unui smartphone de generație recentă, orice utilizator are la îndemână soluția completă de la fotografiere la publicare.

Se pare că viitorul fotografiei în cazul telefoanelor mobile presupune apariția cât mai multor senzori pe spatele acestora. Când acest lucru va ajunge la apogeu, este foarte probabil ca producătorii de telefoane să treacă la folosirea unor senzori mai mari. Nokia a experimentat cu acest lucru, la fel și Panasonic, prin modelul DMC-CM1. Ambele experimente au fost foarte apreciate de un număr mic de utilizatori. Practic, au fost produsele bune lansate într-un moment neprielnic. Cum pofta de fotografie nu pare să dispară în viitorul apropiat și îndepărtat, următorii 5 ani ne pot aduce smartphone-uri cu senzori care să îngroape definitiv piața de camere foto compacte (există câteva modele high-end, cu senzori de 1”, micro 4/3 și chiar APS-C) și să pună la dispoziția utilizatorilor un sistem care să ofere rezultate optice cu adevărat demne de un aparat foto.