Miercuri, 10 august, la căpătâiul celui care a fost Vasile Tărâțeanu s-au adunat prieteni, rude, cunoscuți, dar și mulți preoți din România și Ucraina.

Printre ei și părintele Teodor Ciurariu, preot la Spitalul Municipal Dorohoi.

”Astăzi am participat cu tristețe la înmormântarea Academicianului Vasile Tărâțeanu de la Cernăuți. Am avut bucuria să-l cunosc la întâlnirile organizate de Societatea pentru Cultură Românească ”Mihai Eminescu" din Cernăuți  cu prilejul unor sărbători. Am trecut și astăzi pentru câteva minute pe aici gazde bune fiindu-ne poetul Vasile Bâcu, redactor-șef al Gazeta de Herța și distinsa lui doamnă”,

Pr. Teodor Ciurariu, Dorohoi

La Catedrala ”Pogorârea Duhului Sfânt" din acest frumos oraș bucovinean a fost prohodit de un sobor de preoți sub protia Părintelui Protopop de la Storojineț, Vasile Covalciuc.

Cuvântul de învățătură si mesajul de condoleanțe al părintelui Arhimandrit Melchisedec de la Putna a fost rostit de Părintele protosinghel Dosoftei, exarhul cultural al arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

A fost prezentă și Maica Stareță Gabriela Platon, de la Voroneț. De asemenea, un mesaj de condoleanțe din partea Academiei Române a fost transmis de Academicianul Mihai Cimpoi de la Chișinău.

”Domnul Cimpoi, împovărat vizibil de vârsta înaintată, a vorbit despre prietenia care îi lega și a folosit o formulă dragă tuturor participanților la acest trist eveniment. L-a numit mic la stat (referință la statura poetului), dar cu sufletul cât Romania Mare",

Pr. Teodor Ciurariu, Dorohoi

Au mai vorbit si alți participanți printre care îi amintim pe Ștefan Hostiuc, redactor-șef al revistei ”Mesager Bucovinean", profesorul doctor Vasile Adăscăliței, președintele Asociației ”Prietenii Bucovinei, Basarabiei și Ținutului Herța", membrii Corpului Diplomatic și alții.

”Ne-am îndreptat apoi spre cimitirul central din Cernăuți, unde l-am depus în glia strămoșească în așteptarea Învierii pe acest om minunat, în apropierea mormântului lui Aron Pumnul. Bunul Dumnezeu să odihnească in pace pe acest mare patriot român iubitor de neam , limbă si pământ românesc. Veșnică să-i fie amintirea. Veșnică să-i fie pomenirea din neam în neam”,

Pr. Teodor Ciurariu, Dorohoi

S-a stins un mare patriot român

Academicianul Vasile Tărâțeanu, poet și jurnalist, a încetat din viață la vârsta de 76 ani (27 septembrie 1945 – 8 august 2022).

El era lider al comunității românești din Ucraina, dar avea și calitatea de scriitor și membru de onoare al Academiei Române.

Vasile Tărâțeanu era membru corespondent al Academiei Române de Ştiinţe şi Arte, membru fondator al Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi, dar şi membru de onoare al Academiei Române şi director al Centrului Cultural Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuţi.

Născut pe 27 septembrie 1945 în satul Sinăuţii de Jos, raionul Hliboca, Regiunea Cernăuţi (Ucraina), Vasile Tărâţeanu avea la activ multe distincţii primite cu diferite ocazii festive, după o operă poetică şi activitate culturală impresionantă. În 2019, poetul primise titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Iași.

În anul 1972 a absolvit cursurile Facultății de Litere de la Universitatea din Cernăuți.

În 1989, alături de alți scriitori români din Cernăuți, a fondat Societatea pentru Cultură Română „Mihai Eminescu“. A fost coordonator al Fundației Culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuți, redactor-șef al ziarelor „Plai românesc”, „Arcașul”, „Neamul românesc”. A realizat o serie de proiecte menite să păstreze și să dezvolte identitatea culturală și lingvistică a românilor din nordul Bucovinei.

A debutat editorial în 1981 cu „Harpele ploii”. Autor a zeci de volume de poezie, publicistică, monografii culturale și albume. Membru al Uniunii Naționale a Scriitorilor din Ucraina, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România.

Vasile Tărâțeanu a organizat trei congrese ale intelectualității românești din regiunea Cernăuţi şi alte manifestări culturale cu semnificații patriotice și a luptat pentru identitatea lingvistică și culturală a românilor din Ucraina.

Spovedanie

Doamne, nu pot să împart

Trupu-acesta în trei ţări,

că e mult prea mic şi slab

pentru-asemenea-ncercări

cum să-mpart, Doamne, strămoşii

şi copiii ce îi am,

cum să-mpart o ţară-n trei

şi în două – acelaşi neam?

Cum să-mpart, Doamne, Moldova

Şi prea dulcea Bucovină

lăsând crengile de-oparte

de străbuna lor tulpină?

Cum să-mpart pe Ştefan vodă

ca pe-un lan tivit cu maci

când e unic ca şi munţii

în străbunii noştri daci?

Cum să-mpart pe Eminescu

ca pe-un râu ce curge lin

când e unic ca izvorul

ce se dăruie din plin?

Iartă-mă, deci, Doamne sfinte

că nu pot să mă-mpărţesc

cum ai împărţi o pâine

cu acei ce-o jinduiesc

şi-apoi nici nu vreau, Stăpâne,

să mă-mpart în două părţi...

răstignit pot fi chiar mâine

numai nu pe două hărţi

numai nu pe două hărţi!

(Vasile Tărâțeanu)