(P) Plecate sunt vremurile în care salariații munceau și o viață la același angajator. Pandemia nu a făcut decât să întărească niște trenduri care apăruseră deja și să grăbească evoluția în anumite sensuri.
Unul dintre acestea este faptul că din ce în ce mai mulți angajați vor să-și schimbe locul de muncă. Au ajuns să aprecieze flexibilitatea, s-au obișnuit să-și facă singuri programul, să lucreze remote și lista ar putea continua. Prin urmare, nu mai pot continua cu același angajator, din moment ce nevoile lor s-au schimbat. Dacă acesta nu nu va deveni maleabil, contractul va fi încheiat.
În plus, nici fidelitatea nu mai e la fel de prețuită în rândul angajatorilor, un motiv în plus ca pe salariați să nu-i mai oprească nimic în căutarea lor de ”mai bine”.
Un studiu realizat de Reveal Marketing Research, privind comportamentul angajaților și digitalizarea procesului de căutare a unui loc de muncă, arată că 52% dintre români și-au căutat un job în ultimul an.
Se pare că, după aproape doi ani de pandemie, candidații încep să pună accent pe satisfacții non-materiale, așa cum este și flexibilitatea, importantă pentru 45% dintre angajații chestionați în cadrul studiului.
Nemulțumiți de locul de muncă actual, 30% dintre cei chestionați spun că frecventează platformele de recrutare online de câteva ori pe săptămână.
În ceea ce privește device-urile folosite pentru accesarea platformelor de recrutare, smartphone-ul este primul în topul device-urilor (46%), urmat de laptop sau desktop (54%).
Cercetarea s-a desfășurat în acest an, pe persoane active în câmpul muncii, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural, cu vârste cuprinse între 18 și peste 18 ani, online users.
În ceea ce privește platformele de recrutare, una dintre măsurile observate de aplicanți este că acestea s-au adaptat curentului actual de muncă în sistem hibrid, ba chiar și remote, și au creat filtre de căutare în acest sens (33%).
De exemplu, pe site-ul Jobradar24.ro, o căutare după locuri de muncă în Botoșani, cu mențiunea ca acestea să fie remote, are ca rezultate joburi din IT, precum: Smc Junior Support Manager, Application And Infrastructure Support Specialist sau Full Stack Java Angular Developer, dar și din alte domenii.
Se caută, de asemeni, Consultant / Team Leader, dar și Agenți Call Center, care să știe una dintre limbile engleză, franceză, italiană, germană, olandeză, poloneză, portugheză, spaniolă, norvegiană, rusă, japoneză, chineză.
Conform unui alt sondaj recent, peste un milion de persoane și-au căutat un loc de muncă de la începutul toamnei. Din fericire, și ofertele au fost mai multe decât de obicei.
În septembrie 2021 au fost cu 26% mai multe joburi noi față de septembrie 2020 și cu 19% în plus față de 2019. 5,8% din locurile de muncă scoase la concurs au fost remote.
Însă care sunt domeniile în care e mare lipsă de personal? Statisticile arată că cei mai mulţi angajaţi sunt căutați pentru Retail, Transport/Logistică, Prestări servicii, Industria alimentară şi IT/Telecom.
Majoritatea angajatorilor sunt interesați de studenții cu studii superioare.
În acest context în care angajații și-au luat viitorul în mâini și nu mai depind atât de mult de angajator, cel din urmă poate face ceva pentru fidelizarea salariaților.
De fapt, e chiar vorba despre o obligație, deși puțină lume știe asta. Concret, potrivit art. 194 din Codul muncii, angajatorii au obligația de a asigura, pe cheltuiala lor, participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații, după cum urmează:
a) cel puțin o dată la 2 ani, dacă au cel puțin 21 de salariați;
b) cel puțin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariați.
Această obligație revine angajatorului cu privire la toți salariații, indiferent că desfășoară o activitate calificată sau necalificată, arată Manager.ro.
Obligația în cauza vizează formarea în scopurile proprii ale firmei, în interesul acesteia, nu formarea generală a salariatului, pentru realizarea unei cariere alternative.
De menționat e însă faptul că dacă angajatorul nu se achită de această obligație ce presupune formarea profesională periodică, acesta nu va păți nimic, în sensul că nu va fi amendat sau sancționat în vreun fel. Doar că salariatul văduvit de pregătire are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore.
Indemnizația de concediu acordată în cazul menționat se calculează că fiind media zilnică a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
În plus, dacă angajatorul nu și-a îndeplinit obligația de formare profesională periodică și apoi vrea să concedieze un salariat pentru necorespundere profesională, salariatul respectiv va putea contesta fără probleme în instanța concedierea, cu șanse mari de a câștiga.
Prin urmare, pentru angajatori este mult mai bine să ofere aceste cursuri de formare profesională, care vor fi și apreciate de către salariați.
Modalitățile concrete de formare profesională sunt enumerate în art. 193 din Codul muncii:
a) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională din țară sau din străinătate;
b) stagii de adaptare profesională la cerințele postului și ale locului de muncă;
c) stagii de practică și specializare în țară și în străinătate;
d) ucenicie organizată la locul de muncă;
e) formare individualizată;
f) alte forme de pregătire convenite între angajator și salariat.
Formarea profesională se poate desfășura și în cadrul firmei, în temeiul unor contracte speciale, de calificare sau de adaptare, cu ajutorul unui formator. Formatorul poate fi numit dintre salariații calificați, cu o experiență profesională de cel puțin 2 ani în domeniul în care urmează să se realizeze formarea profesională.
