Un suporter marcat de situaţia prin care trece Leo Grozavu a scris pe un blog un mesaj emoţionant către acesta:
„Au trecut zece ani și trei mandate de când Leo Grozavu este o prezență deosebit de importantă în fotbalul botoșănean. După lungi perioade petrecute în slujba celui mai relevant sport local la ora actuală, a venit timpul ca antrenorul născut la Ilișești să-și ia adio de la echipa la care a cunoscut cele mai mari performanțe ale carierei de antrenor. Și, totodată, echipa care sub comanda lui a izbutit să ajungă inclusiv în preliminariile Europa League și să mă ducă alături de alți 40 de suporteri botoșăneni entuziaști pe luxoasa arenă din capitala Poloniei, Varșovia, la meciul disputat în compania Legiei.
Pentru o echipă cu resurse financiare limitate, o echipă ce a avut întotdeauna o politică de transferuri exactă – aducerea tinerilor jucători din ligile inferioare și acordarea unor șanse de a confirma unor jucători străini cu potențial, precum Ngadeu și Cabrera – pot afirma cu convingere – și cred că niciun cunoscător al fenomenului fotbalistic nu mă poate contrazice – că Leo Grozavu și-a făcut pe deplin datoria la Botoșani. Am văzut în toți acești ani cluburi cu bugete mult mai mari și jucători net superiori (cel puțin la nivel de popularitate), iar toate au sfârșit prin a retrograda sau, mai rău, prin a dispărea de pe harta fotbalului (vedeți cazurile Rapid, Petrolul, FC Vaslui, ASA Tg. Mureș, Săgeata Năvodari, Oțelul Galați etc.); spre deosebire de ele, FC Botoșani a reușit să fie o echipă constantă la nivelul primei divizii și în toți cei patru ani petrecuți aici nu s-a aflat aproape niciun moment în pericolul de a retrograda. Meritul îi aparține strict lui Leo Grozavu. De ce? Hai să ne reamintim.
În primul sezon al Botoșaniului în prima divizie, Cristi Popovici, antrenorul care a promovat clubul în premieră pe cea mai înaltă treaptă a fotbalului românesc, începuse excelent campania, izbutind la un moment dat să se afle cu echipa pe prima poziție a clasamentului. Lucrurile s-au schimbat, însă, în scurt timp. Botoșaniul avea să nu câștige 11 meciuri consecutive și dintr-una din primele echipe ale campionatului ajunsese în hora retrogradării. A fost momentul în care conducerea și-a asumat decizia (deloc ușoară) de a-i rezilia contractul lui Cristi Popovici, considerat un erou local la acea vreme. În locul său, neașteptat, a fost adus Leo Grozavu.
Reacțiile fanilor botoșăneni fuseseră destul de vehemente, majoritatea neconsiderându-l potrivit pentru a redresa situația deloc plăcută în care se afla formația moldavă. La scurt timp, însă, rezultatele începuseră să apară. FC Botoșani nu mai era echipa defensivă, temătoare, care aștepta să-și prindă adversarii pe contraatac și să spere că în meciurile cu echipele importante nu vor primi prea multe goluri. Botoșaniul lui Leo Grozavu arăta mult mai bine: o echipă ofensivă, agresivă, cu atitudine. Chiar dacă apăreau, inevitabil, și înfrângeri, dar cel puțin veneau după meciuri în care echipa alerga, arăta că are o idee de joc și încerca să scoată cât mai mult din fiecare fază ofensivă.
În al doilea sezon al lui Leo, echipa s-a prezentat și mai bine. A terminat pe locul 8, iar datorită faptului că alte formații din fruntea clasamentului se aflau în insolvență, Botoșaniul avea să fie desemnat în premieră să participe în preliminariile Europa League. Deși eliminarea a venit din al doilea tur, amintirea deplasării la Varșovia și evoluția bravă a formației noastre de pe Wojska Polskiego a strâns inclusiv aplauzele fanilor polonezi. Nu voi uita cum în vacarmul creat de cei peste 10.000 de fani din galeria polonezilor, Leo Grozavu reușea să se facă auzit în momentele în care le dădea indicații propriilor elevi. Dedicația cu care își onora meseria și agresivitatea pe care le-o imprima jucătorilor prin stilul său de joc au atras mereu atenția microbiștilor botoșăneni, care au răsplătit echipa, fiind cel mai numeros public din provincie la meciurile desfășurate pe teren propriu.
Campania aceea însă fusese extrem de solcitantă, lotul îi oferea lui Leo variante limitate, așadar, la scurt timp după eliminarea din Europa League, rezultatele au început să fie tot mai slabe. Deși trecuse abia o mică parte din acel sezon și echipa nu era încă pe locuri retrogradabile, conducerea a considerat că e necesară o schimbare, așadar l-au adus în fruntea conducerii tehnice pe medieșeanul Cristi Pustai, care în trecut reușiseră să facă minuni la Gaz Metan Mediaș și Pandurii Tg. Jiu, alături de care a avut participări în cupele europene.
În ciuda faptului că la început mutarea părea a fi inspirată, pe parcurs evoluțiile botoșănenilor au început să fie tot mai șterse, la un moment dat, prin a doua parte a sezonului, clubul ajungând să se lupte pentru menținerea în prima ligă. Pericolul de retrogradare începuseră să apese conducerea, echipa și fanii mai puternic ca niciodată. Înfrângerea suferită la Craiova, în fața celor de la CSU, după ce echipa noastră conducea cu 1-0 și avea un jucător în plus pe teren, a fost picătura ce umpluse paharul. Valeriu Iftime și Cornel Șfaițer i-au reziliat pe cale amiabilă contractul lui Cristi Pustai, dar incertitudinea abia începuse. Cine mai era în stare să salveze un sezon deja ratat? Cine putea măcar să mențină clubul în prima ligă? Răspunsul a fost oferit de către vestiar: Leo Grozavu. Aflat la acea vreme sub contract cu Gaz Metan Mediaș, Leo Grozavu a reușit să rezolve problemele contractuale cu formația ardeleană și să revină în nordul Moldovei. Fusese clar cea mai inspirată decizie. întrucât Botoșaniul se transformaseră dintr-o echipă condamnată la retrogradare într-una de temut, drept dovadă și rezultatul obținut împotriva celor de la CFR Cluj, 4-0. Fuseseră un final en fanfare pentru botoșăneni, după un sezon care la un moment dat părea a duce către un deznodământ negativ.
Ultimul sezon, 2016-2017, începură așa cum se încheiase precedenta stagiune. Botoșaniul se așezase confortabil pe primele 5 poziții ale clasamentului și dispoziția de joc arătată nu lăsa de înțeles că va interveni ceva care va modifica situația. Decizia stranie a conducătorilor de a micșora cu 25% salariile jucătorilor a distrus complet acel parcurs excelent avut în primele etape. Botoșaniul începuse meci după meci să coboare în clasament și, inevitabil, a sfârșit prin a juca în al doilea an consecutiv în play-out. Deși nu putem spune că a mirat acest aspect, în special pentru că doar fanii visători sperau în posibilitatea ca gruparea locală să acceadă în play-off, ei bine, parcursul jenant din play-out, presărat cu o dublă înfrângere împotriva vecinilor de la Iași, dar și cu meciuri pierdute în fața unor echipe anonime precum Chiajna, ACS Timișoara sau FC Voluntari au condus către o decizie ce deveniseră deja previzibilă – clubul avea nevoie de un nou suflu.
Cu toate că Leo Grozavu propusese o reconstrucție masivă în vară în cadrul lotului, întrucât nivelul de valoare a majorității jucătorilor este extrem de scăzut (lucru cunoscut de toată lumea), conducerea l-a refuzat și a preferat să încheie socotelile cu acesta. Aparent, Costel Enache va fi cel care din sezonul 2017-2018 va prelua frâiele echipei din județul ce i-a oferit culturii românești pe Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian sau George Enescu.
Deși îmi va fi greu să mă reobișnuiesc cu ideea că Botoșaniul va porni la un nou drum fără antrenorul care mereu i-a asigurat stabilitate, chiar dacă de multe ori evoluțiile erau oscilante, fotbalul, ca și viața, merge mai departe.
Îi mulțumesc lui Leo Grozavu ca microbist, ca fan al Botoșaniului și ca simpatizant al stilului său de joc pentru tot ceea ce a făcut pentru orașul în care m-am născut și pe care-l voi purta mereu cu mândrie în suflet și rațiune, oriunde mă va duce viața.
Sper să i se ofere șansa de a antrena la o echipă stabilă financiar și cu pretenții mai ridicate, fiindcă e capabil să realizeze performanțe. Dacă un antrenor precum Cristi Pustai nu s-a putut apropia de performanțele lui Leo la Botoșani, fiți siguri că la un club mai mare, Leo ar depăși așteptările oricui.
Domnule Grozavu, succes mai departe în viață (atât în carieră, cât și pe celelalte planuri)! Și vă aștept cu drag la Botoșani în viitor! Sunt convins că nu sunt singurul." (Sursa: Tudorsthoughts.wordpres)
