A impresionat prin respect faţă de tradiţie şi costumul popular. A fost un artist care mereu și-a cinstit înaintașii, onorându-i prin cântec.
Deşi plecat de pe meleagurile natale de mulți ani, a păstrat mereu în suflet satul natal, părinţii, fraţii, bătrânii care l-au format ca om, ca artist, ca dascăl pentru alte generaţii.
"Dulce plai botoşănean/ Mândru-nfloreşti an de an/ Graiu-i caldă mângâiere/ Cântecul fagur de miere". Aşa începe cântecul "Dulce plai botoşănean", în interpretarea lui Anton Achiţei, care va rămâne în arhiva de suflet a celor care l-au iubit, apreciat și cunoscut.
O viaţă în slujba folclorului şi a tradiţiilor româneşti, în care a crezut cu tărie. Și a dat mărturie în fiecare zi a vieții că inima a bătut în ritmul cântecului popular.
Născut în Mănăstireni-Poenari, judeţul Botoşani. Fiu de ţărani simpli, Vasile şi Anica, cei care au adus pe lume şi au crescut cu greu şase copii, Anton Achiţei a avut mereu în faţă exemplul tatălui, care se pricepea la toate. Tatăl era fierar, tâmplar şi un dibaci dulgher. Le construia copiilor Steaua de Crăciun, cu care colindau apoi pe uliţele satului.
"Tata era tâmplar şi ne construia scheletul, iar mama şi sora mea, Silvia, o ornau. Iar noi învăţam colindele", spunea artistul Anton Achiţei.
Mama se ocupa de gospodărie şi câmp.
"Ea era ministrul agriculturii în familia noastră, ne organiza pe toti, de primăvara şi până toamna, ba chiar şi iarna, când era de lucru pe la vite, prin grajd", mărturisea Anton Achiţei.
Își amintea cum într-o zi tatăl său a adus de la oraș, din Botoşani, un patefon vechi la care a ascultat pentru prima dată vocea Mariei Tănase, a Ioanei Radu, a lui Gică Petrescu, dar şi a Mariei Lătăreţu.
"Bobocel de la fereastră/ Am plecat demult de-acasă/ Şi mi-e dor de satul meu/ Că-s botoşănean şi eu", cânta artistul.
Apoi a ajuns la Suceava, unde avea să ducă o mare parte din viața sa muzicală.
"Prin 62-63 am ajuns la Suceava, şi acolo am descoperit-o pe draga noastră Sofia Vicoveanca, abia lansată, cu cosiţa împletită, lăsată într-o parte, şi Ansamblul Ciprian Porumbescu din Suceava, de la ale cărui spectacole am început să nu lipsesc", mărturisea Anton Achitei.
La Suceava s-a înscris la Şcoala Populară de Artă, secţia canto popular. Apoi a plecat în armată, la București, unde au început să se ivească şi primele ocazii "muzicale". A apărut pentru prima dată la televizor, în 1967, la emisiunea-concurs de muzică populară "Emoţii în premieră". După armată a fost angajat, prin concurs, la Ansamblul din Botoşani al Casei Creaţiei Populare. În anul 1971 debutează la Radio Bucureşti.
Apoi, în 1981, George Sârbu, marele folclorist şi dirijor de orchestră, l-a chemat la Bacău, la Ansamblul Plaiurile Bistriţei. De-a lungul anilor a cântat prin toată lumea, în sate şi oraşe, pe scenă sau în festivaluri populare, dătătoare de forţă în faţa miilor de spectatori.
La Bacău a fost şi profesor de canto popular, la Şcoala de Artă din oraş. Anton Achiţei avea să devină în curând şi un foarte bun compozitor de muzică populară, cu versuri inspirate din toate regiunile ţării noastre.
"Am un leu şi vreu să-l beu", "Bătraneasca pe călcâie", "Hai la joc, măi tudoreni!", "Moldovă, Moldovioară", "Floare mandră-i România", "La hanul Ancutei" sunt doar câteva dintre melodiile îndrăgite de publicul din toată ţara.
Anton Achiței s-a stins din viață joi, 16 aprilie 2020, după o îndelungată suferință. Avea 73 de ani.
Într-un mesaj pe Facebook, o colegă de scenă i-a adus un ultim omagiu.
„A suit la ceruri, în lumea fara dor, un mare artist, un artist desavarsit, complet, poet și creator de muzică folclorică. Anton Achitei – o mare voce a Moldovei, lasă în urma sa un repertoriu impresionant! A compus sute de cântece populare, romante și cântece de petrecere, colinde și jocuri și obiceiuri pentru sărbători. Și mai trist decât plecarea în sine este faptul că pe ultimul său drum pe pamânt nu putem să-l însoțim. Noi, artiștii care l-am cunoscut și l-am apreciat, cât și publicul care l-a adorat, suntem nefericiți că un om de mare valoare artistică părăsește această lume fără a-și putea lua rămas bun de la ea”,
Maria Șalaru, interpretă de muzică populară
Dumnezeu să îl ierte și să îl odihneacă în pace!
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
