O botoșăneancă și-a strâns părul timp de 20 de ani – CE a făcut cu el

Nimic nu se pierde, totul se transformă. Este o zicală care a căpătat un sens cu totul aparte pentru o femeie de 67 de ani din localitatea Stăuceni, judeţul Botoşani.

 

Ortanţa Pascariu a reuşit să împletească o vestă din propriul păr de pe cap, pe care l-a strâns mai bine de 20 de ani.

„De la 40 de ani am început să tund părul. Atunci îl aveam lung până la şold, apoi nu îl mai lăsam să crească aşa mare” - Ortanţa Pascariu

Conform unor tradiţii din bătrâni, o femeie nu trebuie să îşi arunce părul atunci când se tunde, ci să îl strângă şi să i se pună în perna cu care este înmormântată. Femeia a considerat însă la un moment dat, că poate face ceva mult mai util cu cantitatea impresionantă de păr strâns.

„Tot strângând părul şi văzând că îl am în magazie, mi-am spus “ce ar fi să îl torc?”. Întâi l-am cântărit să văd dacă are un kilogram. Eu ştiu sigur că dacă are un kilogram, iese o vestă, Din orice material, lână, mohair, PNA, orice. L-am spălat, pus la uscat, apoi l-am dus la fuşalău (o unealtă de scărmănat lâna). Când am dus părul acolo s-a strâns toată lumea din împrejurimi, că am adus un sac de păr” - Ortanţa Pascariu

Fiecare fir de ţesut l-a făcut din două fire de păr, ca astfel să capete rezistenţă şi să nu se rupă sau destrame. Femeia era atât de curioasă să vadă ce îi iese, că în mai puţin de o săptămână a şi terminat vesta şi s-a îmbrăcat cu ea la Festivalul Plăcintelor din localitate. Reacţiile oamenilor care aflau cu ce este îmbrăcată erau din cele mai ciudate.

„La început spuneai că e mohair, sau ceva asemănător. Când le spuneam că e din părul meu exclamau că nu sunt sănătoasă la cap”, mai zice aceasta. Soţul ei a fost şi el mirat de ce a vrut femeia să facă, însă a sprijinit-o necondiţionat. „Iniţial am crezut că glumeşte, dar dacă am văzut că vrea să facă asta, am zis că o ajut şi eu. Mi-am zis că dacă şi asta îi iese, poate face orice”, zice Vasile Pascariu.

În prezent, vesta a fost dată la muzeul din localitate, fiind piesa cu care cei de acolo se mândresc cel mai mult.

„Este un unicat. Aşa ceva nu întâlneşti prea des. Eu am mai auzit prin alte ţări să fi fost făcut, însă nu şi la noi”, - profesorul Ioan Dumitriu, coordonator al ansamblului „Muguri de fluier” din Stăuceni.

(Sursa Ziarul Evenimentul)