Nu mai pute la PSD... doar mai miroase

 

De ce l-a bătut Marcu pe Baltă? Este o întrebare care se tot pune în mediul politic de la Botoşani de duminică încoace. Păi, în primul rînd, cred că doar un nebun ar fi schimbat preşedintele unei organizaţii de partid care, într-un judeţ în care şi pavelele respiră portocaliu, bate PDL-ul la prezidenţiale de îl demite şi pe şeful de la Botoşani. Tocmai de aceea nu am înţeles candidatura lui Mihai Baltă. Nu discut aici despre calităţile fostului prefect şi deputat, care sînt cu duiumul, dar cred că nu şi-a ales bine momentul. Să-l fi schimbat pe Marcu într-un asemenea moment e ca şi cum a-i fi dat afară antrenorul naţionalei după ce bate Brazilia cu 3 – 0 la Campionatul Mondial.

Pe de altă parte, Marcu a cîştigat şi pentru că, după alungarea lui Conţac, sub domnia căruia social-democraţia s-a tot subţiat la Botoşani pînă roşu s-a făcut portocaliu, s-a instalat o „echipă” după cum îi spune senatorul sau un „grup de interese”, cum voalat afirma Mihai Baltă. Ei bine, să vii tu din exterior, fără nici un sprijin în interior, îţi este aproape imposibil să îzbîndeşti. Trebuie practic să dărîmi o întreaga structură. Cine dintre cei din prezidiu să-l fi votat pe Baltă? Doar un inconştient, ar fi însemnat să-şi taie singur craca politică de sub picioare. Cum să-l voteze Rotaru pe Baltă, chiar dacă, asemeni fiului acestuia, tot Răzvan îi zice? Cît ar mai fi stat el preşedinte la tineret? Şi chestia e valabilă cam pentru toţi botoşănenii din prezidiu. Baltă ar fi venit cu oamenii lui, cu echipa lui. Şefii în funcţie ştiau asta şi au acţionat în consecinţă.

Mihai Baltă probabil că era conştient de toate aceste lucruri, dar a mizat pe atragerea „poporului” din sală. Numai că, o dată, „poporul” era plin de foşti directori şi directoraşi care abia şi-au pierdut funcţiile, funcţii căpătate pe vreamea lui Marcu şi nu a lui Conţac sau Baltă. În al doilea rînd, delegaţii la conferinţă au fost bine stabiliţi din timp de către actuala conducere, care bănuiesc că a avut grijă să ajungă cine trebuie la alegeri.

În final, cel puţin pentru subsemnatul, a fost surprinzător discursul lui Mihai Baltă. De obicei, atunci cînd vii ca challenger, trebuie să loveşti. Sigur, nu trebuie să cazi în capcane dintr-alea cu „organizaţie de şmecheri” pentru că atunci reacţia sălii e inversă, „tu mă faci şmechemer pe mine, băi?”, dar măcar trebuie să fii direct. Ori, fostul lider social-democrat mi s-a părut că a lovit prea mult „cu manta” şi prea puţin „în gaură”.

Şi ar fi fost ceva „găuri” de umplut. Chiar vorbeam cu cineva sprea finalul conferinţei şi îmi spuneam că, indiferent de cine va cîştiga, „măcar n-o să mai pută a vaselină la PSD”, aluzie la personajul care a părăsit conducerea organizaţiei. Aşa e, n-o să mai pută a vaselină, dar totuşi parcă începe să miroase. A altceva ...

Sergiu BĂLĂŞCĂU