Milionarii belgieni și afacerile imobiliare din țară: Parc de retail & terenuri deținute la Botoșani

Investitori discreţi, în căutare de plasamente imobiliare care să le sporească veniturile, milionarii belgieni au găsit în România locul potrivit pentru extinderea afacerilor concentrate, cu precădere, în ţara de origine, scrie Capital.

 

Proiecte de viitor care implică alte sute de milioane de euro

Au investit până acum peste un miliard de euro în proprietăţi româneşti, majoritatea înainte de criză, dar au proiecte de viitor care implică alte sute de milioane de euro. Spre comparaţie, investiţiile străine directe realizate de companiile belgiene în România s-au ridicat în 2014 la 1,28 mld. euro, având o pondere de 2,1% în total, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). O caracteristică definitorie pentru aceştia este că își susţin afacerile imobiliare din propria avere, împrumuturile fiind o practică excepţională. Plasamentele lor sunt direcţionate, în special, către hale de depozitare şi spaţii industriale, urmate de parcuri de retail şi clădiri de birouri.
Averea cumulată a celor şapte grupuri de investitori belgieni identificate de Capital depăşeşte 1,5 mld. euro şi a fost dobândită, în cazul majorităţii, prin moştenire de familie. Dintre aceştia, doar grupurile de investitori reprezentate de Steven Van Den Bossche şi Carl Decoopman au realizat demersuri concrete de lichidare a activelor imobiliare acumulate în România înainte de criză, restul şi-au reactivat programul local de investiţii, după o pauză în anii de regres economic.

Veniturile obţinute sunt reinvestite în proiecte noi

 


Ca model de accesare a pieţei imobiliare româneşti, milionarii belgieni s-au asociat cu parteneri locali sau au fost convinşi de alţi investitori care cunoşteau deja piaţa. De regulă, proiectele dezvoltate de aceştia în România sunt destinate vânzării, iar veniturile obţinute sunt reinvestite în proiecte noi. Grupul de investitori belgieni coordonat de antreprenorii Steven Van Den Bossche şiCarl Decoopman a dezvoltat la nivel local opt parcuri de retail în Sibiu, Târgu Mureş, Brăila, Craiova, Bacău, Focşani, Botoşani şi Drobeta-Turnu Severin şi mai deţine sute de hectare de teren în Bucureşti şi în ţară. Încă de la început, strategia lor a implicat dezvoltarea şi vânzarea imediată a proiectelor. Într-o rafală de tranzacţii, investitorii au reuşit să încaseze înainte de criză 230 mil. euro din vânzarea parcurilor din Sibiu, Târgu Mureş şi Brăila.


În 2009, BelRom - compania prin care belgienii investesc pe piaţa locală - a ratat o tranzacţie de circa 100 mil. euro, după ce New Europe Property Investments (NEPI) a refuzat să mai finalizeze achiziţia celor două proiecte din Focşani şi Bacău. Ruperea înţelegerii dintre cele două părţi a făcut ca datoriile belgienilor să se adune şi să genereze întârzieri de plată către creditori. În 2011, acţionarii BelRom s-au împărţit în două grupuri, separându-şi proprietăţile. Echipa formată din Steven Van Den Bossche şi Kris Carton a păstrat parcurile de retail din Bacău (preluat în insolvenţă de finanţatorul KBC Bank) şi Focşani (în insolvenţă) şi terenurile din Craiova (pe care a fost construit Electroputere Parc - aflat şi el în insolvenţă), Deva şi Râmnicu Vâlcea. De cealaltă parte, grupul condus de Carl Decoopman a rămas cu Severin Shopping Center (vândut în 2013 către NEPI) şi cu terenurile din Botoşani (pe care în 2011 a fost inaugurat un centru comercial), Piatra-Neamţ şi Roman.

Belgienii au fost convinşi să intre pe piaţa imobiliară românească de omul de afaceri italian Stefano Albarosa


Cu alte cuvinte, parcursul BelRom a fost unul de creştere fulminantă înainte de criză şi de prăbuşire rapidă după 2009, iar acum se află într-un proces de retragere de pe piaţa locală. Tot acelaşi sector imobiliar a atras şi familia Kerckhof în România. În urmă cu doi ani şi jumătate, belgienii au fost convinşi să intre pe piaţa imobiliară românească de omul de afaceri italian Stefano Albarosa şi de Gijs Klomp, head of capital markets pe Europa Centrală şi de Est în cadrul CBRE. Gijs Klomp a lucrat anterior pentru ING Real Estate, unde a fost coleg cu Didier Kerckhof, fiul magnatului belgian Daniël Kerckhof. Familia Kerckhof ocupă acum locul 50 în topul celor mai bogaţi belgieni, cel mai important activ al familiei fiind lanţul de retail Euro Shop, cu afaceri anuale de peste 100 mil. euro. Portofoliul de proprietăţi al familiei are o valoare estimată la circa 225 mil. euro, potrivit publicaţiei De Rijkste Belgen. Belgianii au investit până acum în România 10-11 mil. euro, prin intermediul Vabeld. Compania deţine 15 hectare de teren şi două depozite logistice amplasate în cadrul A1 Business Park, proiect dezvoltat de Stefano Albarosa. În plus, a semnat o opţiune de cumpărare a unui teren de 5 hectare şi a unei clădiri generatoare de venituri în suprafaţă de 8.000 mp, ambele în aceeaşi zonă.