Satul Cucorăni, din comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani este singurul din România care are un imn propriu. Se numeşte Imnul Cucorănenilor şi a fost compus în perioada interbelică. Se cântă şi astăzi.
La 10 kilometri de municipiul Botoşani în satul Cucorăni, comuna Mihai Eminescu, pe locurile natale ale poetului Mihai Eminescu, la fiecare eveniment important al cătunului, în şcoala din localitate se intonează imnul. Nu este vorba însă doar de imnul de stat al României.
După ”Deşteaptă Române”, localnicii totdeauna cântă, aproape cu lacrimi în ochi ”Imnul cucorănenilor”. Este un moment de maximă mândrie locală. Oamenii din aceste locuri sunt singurii săteni care şi-au creat un imn local, independent de cel al României.
Cucorăniul este un vechi sat răzeşesc, atestat încă din timpul lui Alexandru cel Bun. Situat pe marginea drumului comercial ce lega în Evul Mediu,Marea Neagră de Marea Baltică, o rută extrem de importantă, Cucorăniul a fost o aşezare prosperă, cu hanuri dar şi prima şcoală cu predare în limba română. Totodată satul a fost locul unde se spune că Eminescu a iubit dar şi s-a scăldat în apele iazului Loieşti, situat pe raza localităţii. Oamenii din Cucorăni au fost înstăriţi până la venirea comunismului şi aveau o mândrie locală ieşită din comun, spune intelectualii de astăzi ai satului.De altfel pe aceste locuri au trăit mari familii boiereşti precum Callimachi sau Başotă. Tocmai de aceea, spune Sergiu Manolache, profesor dar şi specialist în istorie locală, cucorănenii au simţit nevoia de a-şi face propriul imn.
Se considerau în secolul XIX dar şi în perioada interbelică, un adevărat leagăn de educaţie care a dat României mari personalităţi, precum Eminescu, Savel Manu, ministru de război şi mâna dreaptă lui Alexandru Ioan Cuza, logofeţi,hatmani,prefecţi şi episcopi. Practic ”imnul cucorănenilor” a fost compus de un fiu al satului, ajuns general în Armata Română în perioada interbelică, Ion Spiridon Cucorăni. ”Imnul a fost compus de un cucorănean, care a ajuns pe cele mai înalte culmi ale carierei militare. Este vorba de Ion Spiridon Cucorăni. El l-a compus în anii 20 când era un tânăr student. Acest imn este izvorât din patriotism local şi din dorul de casă.
L-a compus fiindcă avea un sat frumos şi mai ales fiindcă Cucorăniul a dat cei mai mulţi intelectuali din zonă. Aceştia erau instruiţi la Institutul fondat de boierul Anastasie Başotă la Pomârla, tot aici în judeţul Botoşani. Au fost cei mai mulţi absolvenţi de Universităţi. Foarte mulţi se formau la Pomârla şi plecau la universităţi de rang european. Foarte mare influenţă a avut acest imn asupra cucorănenilor acest imn. Era simbolul importanţei acestui leagăn al personalităţi şi al mândriei locale”, spune Sergiu Manolache. Versurile ca şi muzica au fost compuse de tânărul student, devenit apoi ofiţer şi general. Imnul a fost prezentat sătenilor şi apoi a devenit o tradiţie, potrivit jurnaliștilor de la ziarul Adevărul.
Imediat oamenii din sat, atât agricultorii dar şi intelectualii care s-au născut aici şi se întorceau acasă, au adoptat acest imn. Sergiu Manolache, spune că era cântat, imediat după imnul regal, cu diferite ocazii. ”Imnul cucorănenilor se cânta la fiecare serbare şcolară, sau la fiecare eveniment deosebit din sat. Se cânta întâi imnul regal apoi imnul cucorănenilor”., spune Manolache. Tradiţia a fost păstrată până în 1949. În anii comunismului acest imn a fost suprimat, dar specialistul botoşănean, arată că şi în acei ani grei, cucorăneni au păstrat versurile şi linia melodică, transmiţându-l în secret din generaţie în generaţie. După 1990, inclusiv cu strădania profesorilor şi învăţătorilor din sat, intonarea ”imnului cucorănenilor„ a fost reluată. Copii dar şi adulţii, mai ales la diferitele evenimente de la şcoală, după ”Deşteaptă Române” cântă ”Imnul cucorănenilor”.
”Îl cântă cu ochii în lacrimi, mai ales cei în vârstă. Este ceea ce-i defineşte spiritual pe aceşti oameni. Este cu adevărat o mândrie locală”, adaugă profesorul botoşănean.
Specialistul botoşănean Sergiu Manolache spune că Cucorăniul este singurul sat din România cu un imn propriu, compus special pentru acesta.
”Nu am auzit niciodată ca un sat să aibă imnul lui.”, spune Sergiu Manolache.
De altfel versurile acestui imn, denotă într-adevăr o mândrie locală aparte şi arată că în aceste locuri s-au născut mulţi intelectuali. Versurile sunt expuse pe unul dintre pereţii şcolii din localitate şi sunt sugestive.
”Eu sunt cucorănean din colţul de paris, unde viaţa e ferice ca într-un paradis.Oriunde eu m-as duce, nu pot ca să uit căsuţa şi cu satul În care m-am născut . La fiece colibă din satul nostru drag apare-un cărturar la fiecare prag. Ba e un colonel sau popă învăţător, ba un magistrat, ba harnic muncitor.” mai adaugă Sergiu Manolache.
Dintre personalităţile care s-au născut sau doar au trăit pe aceste meleaguri se numără generalul Savel Manu, ministru de război, profesorul Petre Irimescu prefect de Botoşani în secolul al XIX lea şi Senator de Botoşani, Episcopul Ioachim Moisiu, prefectul Cristea, preotul Panaite Scobai, academicianul Mihai Cristea, învăţătorul-erou Constantin Stejar, profersorul universitar Maticiuc Vasile, marele boier Anastastie Başotă, mare hatman al Moldovei şi mulţi alţii.
Vezi și: Fotografi din toată țara îl caută pe Eminescu la Ipotești
