La un CUTREMUR zeci de clădiri se prăbușesc la Botoșani : În Centrul Vechi și pe Pietonalul Unirii, cel mai mare risc

Probabil că dacă orașul și-ar oferi tributul de vieți omenești, așa cum s-a întâmplat la #Colectiv, mecanismul birocratic după care se ghidează instituțiile statului, s-ar pune în mișcare.

 

Pericolul nevăzut care pândește

Zeci de clădiri din municipiul Botoșani nu ar rezista unui cutremur puternic. Și ce este mai grav este faptul că vorbim despre imobile locuite de sute de persoane. Familii care nu sunt în siguranță.

Problema este cunoscută la nivel de Primărie și Consiliu Județean. De fapt, este cunoscută de vreo 10 ani de zile însă mereu au existat alte priorități.

 

Între timp, alte state sunt zguduite de seisme puternice care iau vieți omenești. Ai noștri, mimează intervenții în cazuri de calamități naturale.

 

Mimează dar nu iau măsuri.

 

Ar trebui să fie marcate cu buline roșii (dar nu sunt) un număr de 17 clădiri din Centrul Istoric al municipiului Botoșani, ce aparțin Primăriei.

 

 

 


Și alte patru ce sunt private și care se află în zone diferite alte orașului.


În cazul celor ce aparțin Primăriei, expertiza pentru încadrarea în clasa de risc seismic a fost făcută în martie 2009.

 

”Noi am identificat 17 clădiri care aparțin municiplității, din Centrul Vechi toate. Am identificat și clădiri cu potențial risc seismic dar nu avansat, cărora le-am făcut o expertiză, iar pentru bugetul pe anul viitor, am propus să facem și partea de proiectare, ca să vedem cum intervenim. Nu știu de ce nu s-a pus bulina, este o problemă inventariată și lăsată ca foarte multe altele în așteptare”
Cătălin Flutur, primarul municipiului Botoșani

 

Centrul Vechi nu rezistă la cutremur!

 

Următorul pas ar fi acela de proiectare care ajunge la suma de 82.310 de lei și prin care un proiectant ar urma să indice lucrările de consolidare necesare a fi efectuate pentru siguranța construcției.

Un capitol bugetar în acest sens a fost la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice unde, an de an s-au solicitat fonduri prin Consiliul Județean.

 

Niciodată nu au fost bani pentru asta.

 

Pe data de 26 octombrie 2016, CJ-ul printr-o adresă, sugerează Primăriei să-și prindă fonduri în buget pe anul viitor pentru clădirile în pericol din Centrul Vechi.


Pe data de 29 martie 2016 alte patru blocuri din municipiu au fost incluse pe lista de priorități a Primăriei pentru a fi expertizate. Asta, după ce ani la rând au fost trase semnale de alarmă din partea asociațiilor de proprietari sau a locatarilor.

 

”Mai sunt alte clădiri inventariate, încă patru clădiri. Col. Tomoroveanu nr. 9, este un bloc de garsoniere, făcut din 1974, cu patru etaje, pe care noi l-am introdus cu prioritate pe reabilitarea termică care înseamnă absolut tot. Nucilor nr. 7, un alt cămin de nefamiliști ce nu aparține nimănui acum”
Cătălin Flutur, primarul municipiului Botoșani

 

Expertiza pentru cele 4 blocuri costă 136.254 lei. Și, conform legii ar trebui să se împartă între locatari.

 

”conform legii, proprietarii persoane fizice sau juridice precum și după caz persoane fizice sau juridice care au în administrare construcțiile de la adresele sus menționate își asumă riscul și răspunderea pentru efectele potențiale ale seismelor în situația în care nu se conformează obligațiilor legale prin continuarea acțiunilor pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor”.

 

Blocul de pe Tomoroveanu urmează să fie reparat și consolidat inclusiv pe fonduri europene. În cazul celui de pe strada Nucilor, situația este mai complicată pentru că oamenii trebuie să își înființeze asocație de proprietari pentru a putea fi incluși în diverse programe.

 

Alte două blocuri în pericol se află exact în centrul orașului. Pe Aleea Unirii unde toate imobilele au peste 50 de ani de viață.

 

Două sunt însă cu probleme foarte mari, și anume cele de la numărul 7, scările A și B. Nu există expertize efectuate ci doar note de constatare ale Inspectoratului de Stat în Construcții care arată că ”sunt sensibile și trebuie să fie introduse pe lista de priorități de la CL. S-a introdus în urmă cu vreo 10 ani, era dl. Flutur primar la primul mandat”, explică Petrică Butnariu.

Președintele Asociației de Proprietari de pe Unirii a așteptat la ușile a trei președinți de la Consiliul Județean pentru alocarea financiară.

 

”Am intervenit la dl. Țâbuleac, am intervenit și la dl. Țurcanu și acum la dl. Macaleți. Am intervenit la trei președinți de CJ. La Ministerul Dezvoltării am fost când era d-na Udrea prin Liga Habitat și am avut discuții directe. A spus ea la ce poziție eram, dar mi-am dat seama cum funcționa, pe ideea primului venit, primul servit, dar nu pe starea clădirii. Și nu am mai primit nici un răspuns”
Petrică Butnariu, președintele Asociației de Proprietari

 

- Rezistă la un cutremur blocurile astea?

- Nu cred. Deși au rezistat ultima dată…


”Eu am făcut ca și asociație și la ISC, sunt crăpături, temelia afectată, blocurile sunt fără subsoluri, asta spune mult, că nu au adăposturi. Instalațiile nu pot umbla la ele deși au durată de viață expirată, au un canal mic ce nu este accesibil acolo. Ar fi fost pentru astea două blocuri pe Unirii mană cerească”
Petrică Butnariu, președintele Asociației de Proprietari

 

 

Din nou, nici aici nu există bulină pe clădiri care să arate că blocul prezintă risc.

 

”Nu le-a pus bulină deși unul dintre ele, întrunește condițiile. Dacă vă duc la proprietar în casă, este așa o fisură oblică, este lăsat, nu știu. Au plasat pisica de la unul la altul și nu există interes”
Petrică Butnariu, președintele Asociației de Proprietari

 

Sarcina de a amplasa panouri de înștiințare în dreptul intrărilor principale pentru avertizarea populației că se află în zonă expusă riscului la cutremure, revine serviciilor patrimoniu și investiții din Primărie.
Nu am reușit să aflăm de ce nu au fost luate aceste măsuri.

 

 

Cum sunt încadrate clasele de risc?


Clasa I de risc seismic. Imobilele incadrate in aceasta clasa prezinta pericol major de prabusire in cazul unui sesim cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter. Aici intra de regula cladiri construite inainte de 1940. In general, reprezinta un pericol public imobilele avind mai mult de 4-6 etaje si spatiii publice la parter.

Clasa 2 de risc seismic. Aici intra imobilele pentru care posibilitatea de prabusire in caz de cutremur este mica. Cu toate acestea, un seism major poate afecta elementele de compartimentare, scarile, fara insa a pune in pericol structura de rezistenta.

Clasa 3 de risc seismic. In aceasta categorie intra cladirile care pot suferi avarii minore in cazul unui seism. Astfel, poate cadea tencuiala, pot aparea fisuri si crapaturi la pereti, fara ca viata locatarilor sa fie pusa in pericol.

 

”Nu cutremurele omoară oameni, ci clădirea, cum o întreții, așa o ai”, spunea cineva când a venit vorba despre blocurile cu risc din municipiul Botoșani.