Luni 25 iunie liderul conservatorilor demisionează din Parlament. Oficial Dan Voiculescu s-a arătat nemulţumit că nu i-a fost aprobat un amendament în Comisia de Buget-Finanţe, drept care şi-a anunţat renunţarea la mandatul de senator. Amendamentul viza dublarea amenzilor pentru evaziune fiscală. Adevăratul motiv dezvăluit de presa care nu face parte din trustul politicianului om de afaceri a fost însă cu totul altul.

De la Dan Voiculescu la Florin Ţurcanu... sau invers?
Nemaifiind demnitar, procesele lui Voiculescu nu se mai judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Momentul demisiei a fost foarte bine ales. Dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, în care este acuzat că şi-a utilizat poziţia politică pentru a cumpăra pachetul majoritar la un preţ de 94,5 ori mai mic decât valoarea reală, se apropia de final. Urma sentinţa. Prin demisia sa din Senat, procesul ICA trebuie mutat la o instanţă inferioară, cel mai probabil Tribunalul Bucureşti, unde judecarea s-ar putea relua de la capăt.
Aparent nimic din aceste lucruri nu au vreo legătură cu Botoşani. În realitate însă modelul fusese patentat cu doar câteva zile înainte de noul preşedinte al Consiliului Judeţean. Evenimentele care s-au succedat alegerilor locale arată că Florin Ţurcanu a făcut totul pentru a urgenta instalarea în funcţia câştigată pe 10 iunie şi a scăpa de procesul de la ÎCCJ. În ianuarie anul trecut copreşedintele USL Botoşani a fost trimis în judecată pentru fals intelectual. Numai anul acesta procesul a avut opt termene. Ei bine, ultimul dintre acestea a fost programat chiar pe 18 iunie, culmea coincidenţei, data la care Ţurcanu a fost învestit în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.
CITEŞTE ŞI:
ŞOC : Ţurcanu trimis în judecată pentru fals intelectual şi uz de fals
S-a grăbit să scape de deputăţia care îi ţinea dosarul la Înalta Curte
Mai mult de zece parlamentari au obţinut la scrutinul de la locale mandate de primari sau preşedinţi de CJ. Pe 25 iunie 11 deputaţi şi-au anunţat în bloc demisiile pentru că au deveniseră sau erau pe cale de a fi incompatibili. Printre aceştia se regăsesc noii preşedinţi de la CJ Iaşi şi Suceava, Cristian Adomniţei şi Cătălin Nechifor, nu însă şi Florin Ţurcanu de la Botoşani. Acesta a renunţat la mandatul de deputat mult mai devreme, tocmai de pe data de 15 iunie, la nici o săptămână de la alegerile locale. A făcut-o însă în ultima zi în care mai avea această posibilitate astfel încât să scape de proces înainte de învestire.

15 iunie a căzut într-o zi de vineri, iar luni 18 iunie avea termen la ÎCCJ. Dacă nu demisiona luni se putea da sentinţa şi dacă era găsit vinovat s-ar fi putut afla în imposibilitatea de a-şi mai exercita mandatul de ales local. „Dacă se pronunţa Înalta Curte şi decizia rămânea definitivă el îşi putea pierde mandatul”, ne-a declarat un avocat din Botoşani. Aşa însă, luni, când a avut loc termenul, procesul practic nu mai putea fi judecat la ÎCCJ. El s-a derulat aici tocmai pentru că legea prevede că parlamentarii nu pot fi judecaţi decât de cea mai înaltă instanţă din România. Depunându-şi demisia Ţurcanu nu mai poate fi practic judecat acolo, ci la o instanţă inferioară.
... Şi cu instalarea, primul din Moldova
Graba lui Ţurcanu iese la iveală printr-o simplă comparaţie cu celelalte învestiri din Moldova. Astfel, din întreaga regiune de nord-est liberalul de la Botoşani, după ce a demisionat atât de repede, a fost şi primul instalat în funcţie, culmea, chiar în ziua în care ÎCCJ ar fi putut da sentinţa. Mai exact, dacă Florin Ţurcanu a depus jurământul pe 18 iunie, preşedintele CJ Iaşi a făcut-o pe 20 iunie, şeful CJ Suceava Cătălin Nechifor pe 21 iunie, preşedintele CJ Bacău Dragoş Benea tot pe 21 iunie, Culiţă Tărâţă de la Neamţ pe 25 iunie, iar Dumitru Buzatu de la Vaslui tocmai pe 30 iunie. Emblematic este că, la trei săptămâni de campanie mesh-urile uriaşe de campanie ale lui Ţurcanu tronează încă neatinse în municipiul reşedinţă, iar acesta are deja două săptămâni de când este preşedinte. Preocupările au fost cu totul altele decât respectarea legii în privinţa îndepărtării materialelor de propagandă electorală.
Dosarul trebuie trimis la o instanţă inferioară
Acum ÎCCJ trebuie să restituie dosarul unei instanţe inferioare, avocatul contactat de Botoşăneanul spunând că, probabil, va fi direcţionat spre Curtea de Apel Suceava, care ar fi competentă să judece un preşedinte de CJ cu o astfel de acuzaţie. Dacă se rejudecă totul, atunci un an şi jumătate, cât are deja procesul de când se află pe rol, s-ar pierde. „În mod normal nu trebuie să se reia de la capăt pentru că nu este motiv de anulare a actelor de la dosar”, a arătat avocatul botoşănean.
„N-am nici o problemă”
Pe 19 iunie, a doua zi după învestire, noul şef al CJ a fost întrebat de jurnalişti despre procesele pe care le are, inclusiv de cel de la ÎCCJ. „N-am nici o problemă”, a afirmat atunci Florin Ţurcanu, întrebând chiar cu o oaracare tentă ironică „şi altul mai aveţi, mai este?” Degajarea sa faţă de această problemă poate fi explicată tocmai prin faptul că la acea dată scăpase practic de procesul de la ÎCCJ.

VEZI ÎN VIDEO CE ZICE ŢURCANU DESPRE PROCESE



Procesul de la ÎCCJ avusese deja 16 termene, iar cel din ziua învestirii era al 17 – lea. Gheorghe Iavorenciuc, fostul preşedinte municipal al PNL şi Sergiu Burlacu de la secretariatul partidului, fuseseră deja amendaţi de procurori. Numărul martorilor a tot fost redus. Ţurcanu a propus 80, i s-au aprobat 67 şi potrivit fostului consilier local Romulus Eram, unul dintre aceştia, la un termen din primul trimestru instanţa i-a mai tăiat o dată din martori, ajungând la numai în jur de 30. După cum liberalul suspendat a povestit la începutul acestei luni, Florin Ţurcanu ar fi pus la dispoziţia martorilor un microbuz de la RVG, cazare şi masă la Bucureşti. Printre cei care au dat declaraţii atunci la ÎCCJ s-ar fi aflat Cătălina Lupaşcu (lucru negat de aceasta) şi Gabriel Cârlan, unii dintre primii liberali care după preluarea puterii de către USL au fost răsplătiţi cu funcţii de conducere la unităţi de stat. „Eu am fost primul, ceilalţi au ieşit transpiraţi, am fost cel mai degajat”, a relatat Romulus Eram despre audieri. Potrivit acestuia avocatul apărării era celebrul Gheorghe Mateuţ, care l-a reprezentat în această primăvară şi pe Verginel Gireadă, fostul primar de Mihai Eminescu.
CITEŞTE ŞI:
Un invitat surpriză la PER face dezvăluiri incendiare despre procesul lui Ţurcanu
Chinuit de două femei
Tot necazul preşedintelui CJ a plecat de la excluderea liberalelor Cristian Bahrin (foto stânga) şi Aurelia Aroşoaie. Fiind percepute ca apropiate fostului preşedinte PNL Botoşani Liviu Câmpanu acestea au fost date afară din partid la scurt timp după ce Florin Ţurcanu a dobândit preşedinţia organizaţiei judeţene. Ele au reclamat că decizia a fost luată prin fals, în sensul că ar fi apărut în procesul verbal semnături de la persoane care nu ar fi participat la şedinţă. Au depus plângere, procurori de la Parchetul General au făcut audieri inclusiv la Botoşani, iar în ianuarie 2011 au decis să îl trimită pe Florin Ţurcanu în judecată pentru fals intelectual.
Există şi un precedent notoriu într-o poveste cu mutatul dosarului în funcţie de calitatea acuzatului. Dosarul "Loteria I" în care este vizat patronul Rapidului George Copos a ajuns în instanţă la 6 iunie 2006. Copos a fost senator în perioada 2004-2008. Când şi-a pierdut calitatea de parlamentar, ÎCCJ a decis să trimită dosarul la Judecătoria Sectorului 2, după care a ajuns la Tribunalul Bucureşti. Nu s-a dat vreo sentinţă nici până astăzi.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
CITEŞTE ŞI:
Un partid la Înalta Curte – fals intelectual, amenzi de la procurori, zeci de membri audiaţi