Demarat la initiativa fostului ministru Eugen Nicolaescu, Programul National de Evaluare a  Sanatatii reprezinta una din cele mai mari afaceri  postrevolutionare de la Botosani. Diriguitorii sanatatii au vorbit de numarul de  persoane cu risc de boala descoperite prin  acest program, de beneficiile acestuia, dar  au cam ocolit subiectul banilor. Si asta in conditiile in care s-au cheltuit peste  11,8 milioane de lei, adica 118 miliarde de lei  vechi sau, daca vreti, in jur de 3 milioane de euro. Programul pare sa fi fost conceput inca din start in   asa fel incit sa se cheltuie citi mai multi  bani. In primul rind, desi peste 50.000 de botosaneni  sint plecati numai in Italia, iar alte citeva zeci  de mii in alte tari din Europa, s-a luat decizia  sa se tipareasca taloane pentru toti cei peste  460.000 de locuitori ai judetului. Dorin Anton, inspector relatii publice CAS : « Poate ca nu se stie exact cite persoane sint plecate din tara. S-a luat hotarirea de a tipari pentru toate persoanele considerate existente in Romania luind evidentele taman de la Evidenta Populatiei, dar o evidenta speciala pentru cei plecati din tara nu exista, mai ales ca acum se pleaca si pe baza de buletin » S-au consumat  astfel fonduri importante cu tiparirea taloanelor,  desi era greu de crezut ca botosanenii plecati  peste hotare se vor intoarce in tara pentru a  beneficia de un set de analize gratuite, pentru  care, daca ar fi fost sa plateasca, ar fi trebuit sa  dea doar 50-60 de lei. Astfel s-a ajuns ca din intreaga populatie a  judetului doar ceva peste jumatate sa isi faca  analizele, deci sa utilizeze taloanele. Dar asta nu e tot. Ca s-a incercat cheltuirea a citi  mai multi bani este confirmat si de faptul ca  s-au tiparit peste 3.600 de taloane si pentru  botosaneni care au decedat. Vasile Chiru, CAS : « Pai noi ne-am speriat cite plicuri cu decedati am primit, dar si alea le-am centralizat, le-am pus in banca de date pentru ca se mai gasea cite un viu printre morti » Dorin Anton, inspector relatii publice CAS : « Am gasit si cazuri speciale, nu foarte multe intr-adevar, cind persoane care erau decedate de mult au primit plicuri, chiar si la 17-18 ani dupa deces » Astfel s-a ajuns in situatia ca la Casa de Asigurari  de Sanatate sa se adune maldare de zeci de mii de  taloane neutilizate. Iar fondurile consumate cu taloanele nu sint  singurele. S-au mai cheltuit bani inclusiv cu  trimiterea plicurilor catre prezumtivii destinatari.  Citi bani s-au cheltuit in van cu tiparitul si  trimiterea plicurilor este un mister. Si asta pentru  ca ambele operatiuni au fost contractate de Ministerul Sanatatii. Cei care totusi au dorit sa isi evalueze starea de  sanatate au trebuit sa se adreseze medicilor de  familie. Ei au primit cite 15 lei pentru fiecare  dintre pacientii consultati in cadrul programului, iar  acestia, mai departe, trebuiau sa mearga la un  laborator pentru a-si face analizeze. De aici mai  departe s-au produs o multime de fenomene cel  putin ciudate. Primul dintre acestea este faptul ca 9 din 10  pacienti au ajuns la laboratoare private si nu  la cele de stat. Astfel, in loc ca banii alocati de  stat sa ramina tot in sistem si sa fie reinvestiti  in folosul bonavilor, ei au ajuns in conturile unor  firme private. Doru Muntianu, director Spitalul  Judetean Mavromati : « Nu pot sa dau o explicatie la acest  fenomen. Ceea ce pot sa spun este ca analizele care se pot efectua la laboratorul Spitalului Judetean sint de acuratete maxima si se pot face fara nici un fel de problema ca la toate celelalte laboratoare » Concret, Casa de Asigurari de Sanatate a  platit 7,7 milioane de lei pentru analizele  laboratoarelor, iar 6,7 milioane au ajuns la  societati private. Si asta in conditiile in care, cel putin laboratorul  Spitalului Judetean Mavromati, are dotari de  ultima ora. Anicuta Manolescu, sef laborator Spitalul Judetean Mavromati : « Aparatura, in marea majoritate, este din ultimii doi-trei ani. Cele care sint din urma cu zece ani sint in schimb aparate foarte performante, de mare capacitate, dar avem unul sau doua aparate de genul asta. In rest aparatura este noua, este din ultimii doi ani » Aparent, pacientii au fost cei care au ales sa ia  drumul laboratoarelor private. Practic, lucrurile  au cam stat altfel, iar o parte din cei implicati in  mega-program o recunosc. dr.Mihaela Pujina, director Ecomed : “In mediul rural majoritatea pacientilor au beneficiat de serviciile laboratoarelor private. De ce? Pentru ca majoritatea laboratoarelor si noi am incheiat contracte cu medicii de familie, fapt care a permis pacientilor sa beneficieze de aceste servicii la cabinetul medicului de familie. Noi am avut contracte cu unii medici de familie din judet, personalul acestora a fost instruit in ceea ce priveste procedura de recoltare, am pus la dispozitie absolut toate materialele necesare pentru aceasta procedura. A fost o buna afacere, nimeni nu poate contesta lucrul asta, ar insemna sa nu fim corecti cu noi insine, fapt care ne-a permis sa ne dublam absolut toata aparatura din dotare. Aparatura s-a dublat, cu siguranta. S-a dublat numarul de personal si, bineinteles, a fost o afacere profitabila, foarte profitabila » Unii medici de familie au fost cei care au indrumat  pacientii spre anumite laboratoare care,  bineinteles, nu prea au fost cele ale spitalelor. Mai mult, unii chiar au avut incheiate contracte  cu anumite laboratoare prin care s-au angajat sa  faca ei unele recoltari pe care sa le predea apoi  laboratoarelor. Nu au facut-o gratis, ci au primit  bani pentru asta. Paul Serban, presedinte Asociatia Medicilor de Familie : « In mediul rural intr-adevar erau incheiate contracte cu laboratoare care si-au exprimat disponibilitatea sa se deplaseze in localitatile respective. Erau contracte incheiate intre laborator si medic, sigur ca da. Deci contractele au fost oficiale, semnate si inregistrate corespunzator si s-au facut pe doua principii : ori s-a decontat o suma fixa, indiferent de analiza si de pretul analizelor efectuate, ori s-a decontat un procent din valoarea unei analize » Si astfel, in loc ca banii din program sa ajunga la  spitale, care sa isi imbunatateasca  serviciile, au ajuns la agenti economici privati. Dar analizele medicale nu reprezinta singurul  fenomen ciudat. El continua si in farmacii. Dupa ce si-au efectuat analizele unii oameni, si nu putini, au aflat ca prezinta risc de  imbolnavire. Ca sa o previna au trebuit sa ia  medicamente. Astfel, s-a ajuns la o adevarata  explozie a vinzarilor de medicamente. Daca in anul 2006 Casa de Asigurari de Sanatate  a decontat la farmacii 20,9 milioane de lei, in  2007, an la jumatatea caruia a fost demarat  programul, suma platita farmaciilor s-a ridicat la  26,7 milioane de lei, pentru ca in 2008 sa se  ajunga la 34,9 milioane de lei. O buna parte a  medicamentelor prescrise in program au  fost compensate, ceea ce inseamna ca tot de la  buget s-au platit si aceste uriase sume. Cistigati au  fost patronii de farmacii. Maricica Cazacu, presedinte Colegiul Farmacistilor : « Banii in buzunarul pacientilor, sint aceiasi, deci noi nu o sa observam o crestere de-a lungul timpului. Au lasat alte tratamente si au luat medicamente de tipul celor recomandate. Deci au lasat medicamente nutritive, nu au avut bani pentru ele, au lasat produse de dermatologie, si si-au luat cu prioritate medicamentele recomandate in cadrul programului de evaluare a sanatatii » Carmen Nicolau, director interimar CAS : « Medicamentele decontate la farmacii, contravaloarea lor a crescut din 2006 pina in 2008, dar nu neaparat ca urmare a Programului National de Evaluare a Sanatatii. Sigur, si asta a contat probabil. Riscul de boala la anumit pacienti a determinat efectiv depistarea unor afectiuni care au dus la un consum de medicamente, dar si modificarea pretului medicamentelor » Unul dintre aspectele cele mai surprinzatoare  ale Programului National de Evaluare a Sanatatii  derulat la Botosani il reprezinta situatia privind  colesterolul. Peste 219.000 din cei 253.000 de botosaneni care si-au facut analizele le-au efectuat si pe cele  privitoare la colesterol. Un simplu calcul arata  ca, in medie, la 9 botosaneni din 10 li s-a  cerut sa faca aceste analize. Cu alte cuvinte  90% dintre botosaneni ar avea probleme sau ar  prezenta risca de boala in aceasta privinta. Practic este imposibil asa ceva. Si asta doar daca  ne gindim ca in mega-program au fost introdusi  si toti copiii judetului, inclusiv cei de doar  citeva luni, despre care ne este greu sa credem  ca ar avea colesterolul marit. Si atunci care sa fi fost motivul pentru care li s-a  recomandat la atitia oameni sa faca totusi  aceasta analiza? Oare sa se cheltuie citi mai multi bani cu  analizele si medicamentele? Oficial nu recunoaste nimeni acest lucru. Sigur este insa ca cifrele sustin aceasta teorie. Casa de Asigurari de Sanatate a decontat  laboratoarelor peste 1,2 milioane de lei, adica 12  miliarde de lei vechi numai pentru analizele  privind colesterolul. Iar in farmacii medicamentele cele mai  vindute au fost, ati ghicit, cele impotriva  colesterolului. Programul National de Evaluare a Sanatatii a  inceput sa fie unul cu tot mai multe semne de  intrebare inclusiv la Bucuresti. Noul ministru  al Sanatatii a solicitat Bancii Mondiale sa  efectueze un audit al intregului program. Care  vor fi rezultatele urmeaza sa aflam CIFRE ELOCVENTE ALE PROGRAMULUI Cheltuieli paraclinice : 7.779.948 lei (laboratoare) Cheltuieli clinice: 4.043.264 lei (medici de familie) TOTAL : 11.823.212 lei (2.764.047 euro) Investigatii colesterol 219.504 investigatii efectuate din 253.000 taloane folosite = 86,7% Cheltuieli colesterol 1.258.880 lei Rezulta o cheltuiala de 5,7 lei/pacient numai pentru colesterol Investigatie realizata in februarie 2009