Și directori, și consilieri: Magnificii de la municipiu care centrează și dau cu capul peste milioane de lei

Miercuri, 28 aprilie 2021, ședință a Consiliului Local Botoșani... Unul dintre cele mai importante proiecte de hotărâre de pe ordinea de zi îl reprezintă bugetul pe 2021 de la SC Urban Serv SA. Gabriel Tanasă, chiar președinte de ședință, ia cuvântul și anunță că se abține.

 

Uite așa se întâmplă!


Nu este însă o abținere clasică, adică un consilier care este nehotărât între ”pentru” și ”împotrivă” asupra problemei dezbătute și votează ”abținere”. Nu, alesul social-democrat pur și simplu refuză să își exercite mandatul cu care l-au învestit botoșăneni.


„La punctul referitor la SC Urban Serv SA mă voi abține de la orice fel de discuții și de la vot”,


Gabriel Tanasă, consilier local PSD


La același punct, viceprimarul de la Pro România urcă pe scena de la Casa de Cultură a Sindicatelor, unde are loc întrunirea, și merge la microfon.


„Vreau să anunț că nu voi participa la acest proiect având în vedere că am un contract de muncă suspendat la Urban Serv”,


Liviu Toma, viceprimar.

 

La presiunea UE, Guvernul a pus capăt ”târgului de job-uri de directori” de la Consiliu


Ceea ce s-a întâmplat la ședința din 28 aprilie a devenit însă o obișnuință de la alegerile locale din 2020 încoace. Profitând de o modificare a legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, o mulțime dintre aleșii de la municipiu au rămas în continuare consilieri locali, dar și șefi la unitățile Consiliului Local.


Timp de 14 ani acest lucru a fost de neconceput. La presiunea forurilor europene și cu România în plin proces de aderare la Uniunea Europeană, Guvernul Năstase a fost nevoit practic să adopte actul normativ menționat și să alinieze inclusiv administrația publică românească la acquis-ul comunitar.


Astfel, s-a întrerupt practica aberantă dintr-o mulțime de deliberative locale, inclusiv de la cel botoșănean, în care consilierii își împărțeau chiar lor, pe criterii strict politice, funcțiile de directori și de membri în consiliile de administrație la companiile la care Consiliul Local Botoșani era unic acționar.

 

Eu centrez, eu dau cu capul


Din anul 1998, când fosta Regie Autonomă Municipală s-a spart în SC CET SA, SC Urban Serv SA, SC Eltrans SA și SC Locativa SA, consilierii au acaparat aproape în totalitate posturile de directori și membri în consiliile de administrație, pe care le negociau ca la piață, fără vreo jenă, pe holurile Primăriei Botoșani sau chiar în timpul ședințelor de CL, transformate în AGA când era nevoie. Și astfel, timp de cinci ani, municipalitatea s-a aflat într-o situație aberantă: consilierii locali adoptau în plen hotărâri, pe care tot ei le puneau în practică în calitate de directori sau de membri CA, după care reveneau în plenul municipal pentru a-și da singuri socoteală pentru cum au aplicat respectivele hotărâri.


Tot acest lanț de-a dreptul nesimțit, în care consilierii centrau și tot ei dădeau cu capul, a fost însă întrerupt după adoptarea legii 161/2003, care a interzis consilierilor locali să mai fie și directori ori membri în CA-urile companiilor subordonate Consiliului Local. Iar același lucru a fost valabil și în cazul consilierilor județeni, care nu mai aveau dreptul să fie directori sau membri în CA-urile firmelor la care Consiliul Județean era acționar.

 

Cum s-au apucat aleșii de fentat legea


Încet-încet însă, politicienii de la Botoșani au găsit soluția prin care să fenteze amintitul act normativ. În legea 161/2003 se specifica foarte clar că aleșii de la municipiu nu au dreptul să ocupe funcții de conducere la companiile la care Consiliul Local este acționar, dar nu era prevăzut expres că interdicția se păstrează și la cele la care Consiliul Județean era acționar. Lucru valabil și în sens invers, pentru consilierii județeni, care nu puteau fi șefi la unitățile subordonate CJ, dar care puteau ocupa funcții de conducere la unitățile care țin de Consiliul Local.


Și s-a creat astfel o veritabilă morișcă prin care consilierii județeni au fost propulsați șefi la unitățile subordonate Consiliului Local, iar cei de la municipiu au ajuns pe la unitățile CJ, driblând amintitul act normativ. Iar exemple sunt cu duiumul.

 

Manevră valabilă de la PRM și PDL până la PNL și PSD


În 2009, Eugen Nițură, agronom de profesie, era consilier județean din partea Partidului România Mare și totodată membru în CA-ul de la SC Eltrans SA. Director general era, ca și în momentul de față, liberalul Victor Ivănescu, pe atunci membru PDL. Din 2013 și până în 2019, când a demisionat din CJ, Victor Ivănescu și-a dublat funcția de director general sau adjunct la SC Eltrans SA cu cea de consilier județean.


În legislatura 2008 – 2012, Ion Diaconu, de la PDL la acea dată, a fost consilier județean și director general la SC Termica SA, iar apoi la SC Modern Calor SA.


În precedenta legislatură, Bogdan Buhăianu de la PSD, a fost pentru o perioadă consilier județean și membru în consiliul de administrație al SC Eltrans SA, companie la care a activat și ca șef de serviciu.


Vă spuneam însă că și reciproca este valabilă. Astfel, Ady Petrușcă, pe atunci membru PSD, a ocupat concomitent funcția de director adjunct la SC Nova Apaserv SA și mandatul de consilier municipal.

 

Parlamentarii au întors administrația locală în negura anilor '90


Dansul acesta politic-administrativ ar fi continuat probabil până în ziua de astăzi dacă nu intervenea Parlamentul care prin legea 128/2017 a modificat legea 161/2003 privind incompatibilitățile și conflictul de interese. Ceea ce ar fi trebuit însă să fie un act normativ de îndreptare a unei scăpări pe care precedentul o avusese, a întors însă administrația locală în urmă cu 20 de ani.


S-a schimbat alineatul 1, litera d, a articolului 88 din legea 161/2003, astfel că...


”Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu:


Funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes judeţean ori înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului judeţean (...) în cazul consilierului local,


respectiv la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local (...) în cazul consilierului judeţean”.

 

Ce a făcut practic legiuitorul? A pus capăt manevrei prin care consilierii județeni ajungeau șefi la unitățile de la municipiu, iar consilierii locali erau propulsați conducători la unitățile de la județ, driblând prevederile legii 161/2003.


În schimb, parlamentarii ”au uitat” esențialul: prin noua modificare consilierilor locali NU le mai este interzis să fie conducători la unitățile subordonate Consiliului Local, iar consilierii județeni pot face parte din conducerea unităților subordonate Consiliului Județean.


Practic, administrația publică locală s-a întors în anii '90, dinaintea aderării la UE.

 

Ca frații: 2 de la PSD, 2 de la PNL


Și astfel în Consiliul Local avem parte de niște situații în afara logicii și a moralității, mai mulți aleși locali făcând concomitent parte din deliberativul municipal și din conducerile unităților subordonate tocmai CL-ului. Iar lucrurile acestea sunt valabile atât pentru PSD, cât și pentru PNL, confirmând încă o dată că, atunci când la mijloc sunt posturi la stat influente și bine plătite, între comportamentul social-democraților și al liberalilor nu există vreo diferență. Despre cine este vorba:


Cătălin Flutur, consilier local PNL & director general la SC Locativa SA.


Gabriel Tanasă, consilieri local PSD & director general la SC Urban Serv SA


Marius Rogojinschi, consilieri local PSD (fost consilier local PNL) & director la Teatrul pentru Copii și Tineret Vasilache Botoșani


Eugen Țurcanu, consilier local PNL & director al Direcției Servicii Publice, Sport și Agrement (DSPSA).


De notat este că Eugen Țurcanu a dublat funcțiile și înaintea modificării legislative din 2017.


”S-a schimbat legea. Și noi am avut nedumerirea aceasta după alegeri și, într-adevăr, am găsit în lege că se poate”,


Oana Georgescu, șef serviciul juridic Primăria Botoșani.


Înlocuitoarea secretarului municipiului a explicat că dublarea mandatelor cu funcțiile de directori este posibilă ca urmare a modificării pe care Parlamentul a adus-o în 2017 legii 161/2003.

 

15,5 milioane de lei


este bugetul previzionat pe acest an pentru SC Urban Serv SA.


5,19 milioane de lei


a fost bugetul pe anul trecut al SC Locativa SA


1,73 milioane de lei


este bugetul aprobat pentru acest an la Teatrul Vasilache


12 milioane de lei


este bugetul pe acest an al DSPSA

 

Trebuie spus că, atunci când pe ordinea de zi sunt proiecte care privesc unitățile pe care le conduc, consilierii locali menționați obișnuiesc să se recuze, anunțând că nu participă la vot și/sau dezbateri.


Cu alte cuvinte, își exercită mandatele cu care au fost învestiți de botoșăneni doar atât cât le convine.


Indemnizațiile le primesc însă integral, chiar dacă la o mulțime de proiecte fac doar act de prezență.


Prefectul, cel care emite ordine de încetare a mandatelor în cazul unor aleși locali depistați ca incompatibili, crede că de actualele situații bizare se face vinovat și Codul Administrativ adoptat în 2019 prin ordonanță de urgență.


”S-ar putea, într-adevăr, ca în momentul în care s-a preluat din fosta lege 215, în Codul Administrativ, să fie o scăpare a legii. Trebuie totuși să ținem cont că toate aceste societăți și instituții de cultură au consiliu de administrație care ia deciziile importante și care și el este politic. În funcția de manager, fără consiliul de administrație nu prea poți să iei nici o decizie”,


Dan Nechifor, prefect.

 


Nu ai voie la cabinetul prefectului, dar ai voie să cheltuiești milioane de lei pe un circuit lipsit de moralitate și bun simț


Regimul incompatibilităților aleșilor locali provoacă și alte situații aberante. În luna ianuarie a acestui an, liberala Monica Răileanu, intrată în Consiliul Local în locul demisionarului Marius Oroșanu, a depus jurământul. Anterior, a demisionat din postul de consilier al prefectului pentru mass-media pentru că ar fi devenit incompatibilă.


”Din punctul meu de vedere, ne raportăm la legea 161/2003, în care, cel puțin în ceea ce privește Instituția Prefectului, stipulează foarte clar că, calitatea de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu o funcție în cancelaria prefectului sau de salariat în cadrul Instituției Prefectului. Prevede expres”,


Dan Nechifor, prefect.


Da! Aici s-a ajuns: ești incompatibil dacă ești consilier local și îi scrii prefectului comunicate, dar nu ești incompatibil dacă în calitate de director propui Consiliului Local un proiect de buget al unei unități deținute de Consiliul Local, eventual îl și votezi sau vorbești cu colegii de partid ori din CL să îl voteze, după care tot tu vii și îl execuți.

 

De ce să fie incompatibilitate sau conflict de interese?

 

Doar pentru că la mijloc sunt milioane de lei care sunt direcționate pe o asemenea filieră? Prea puțin pentru niște politicieni ca să se uite în oglindă și să realizeze situația complet imorală și lipsită de bun simț în care se află și să renunțe ori la mandatul de consilier local, ori la funcția de conducere de la unitatea subordonată municipalității.

 

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL

 

download from google play download from apple store