HARTA parcurilor industriale: Botoşaniul codaş şi la acest capitol

Zone industriale

Numărul lor s-ar putea reduce în viitor, având în vedere că pentru unele care au fost ridicate cu bani europeni a început numărătoarea inversă. Primăriile riscă să returneze fondurile UE pentru parcurile care nu şi-au atins parametri proiectaţi în ceea ce priveşte numărul firmelor şi al locurilor de muncă care ar trebui să activeze în aceste parcuri. Facilităţile oferite companiilor care lucrează pe aceste platforme nu au reuşit să compenseze lipsa drumurilor de acces şi a forţei de muncă calificate din unele oraşe şi chiar zone ale ţării.

Există 13 judeţe în care nu există nici măcar un parc industrial. Sunt cele mai sărace zone ale României, cu excepţia judeţului Ilfov, care este un caz special fiind considerat de către investitori o prelungire a Capitalei. În plus, în alte 16 judeţe există un singur parc industrial şi acesta nu este nici pe jumătate ocupat. Chiar şi autorităţile locale care s-au forţat să deschidă astfel de zone industriale stau cu ele mai mult goale.

Oraşul Călan din judeţul Hunedoara este un astfel de exemplu. Aici există unul dintre cele mai mari parcuri industriale din Vestul ţării, însă la finalul anului trecut era gol. Pe cele 46 de hectare ale sale n-a apărut încă niciun investitor, deşi acesta a devenit funcţional încă din anul 2015. Amenajarea parcului, pe o parte a terenului ocupat cândva de vechiul combinat siderurgic, a costat 14,6 milioane de euro, din care 9,3 milioane din fonduri europene nerambursabile.

Şi parcul industrial de lângă Castelul Corvinilor este gol, deşi, ar trebui ca până la mijlocul lui 2018, să aibă minimum 12 întreprinderi mici şi mijlocii care să funcţioneze şi care să susţină, în total, cel puţin 70 de locuri de muncă, dintre care cel puţin 35 pentru femei. Dacă lucrurile nu vor sta aşa, Primăria Hunedoarei va trebui să restituie cele aproape şase milioane de euro primite în 2012.

Investitorii fug de zona de Est

Numai cinci parcuri industriale au fost înfiinţate în zona Moldovei comparativ cu 27 în Transilvania. Nici la dimensiunile platformelor industriale Moldova nu stă mai bine. Din cele 2.896 hectare de parcuri industriale existente la nivel naţionale, doar 96 de hectare sunt în judeţele din Moldovei. Practic, doar 3,3% din suprafaţa de parcuri industriale de la nivel naţional este amenajată în judeţele Neamţ, Bacău, Botoşani, Suceava şi Iaşi. În plus, nici unul nu a atras firme de renume sau nu a reuşit să performeze şi să ridice zona, În schimb, cele mai multe şi mai mari parcuri industriale sunt în Transilvania. Aici sunt active 27 de parcuri industriale şi multe firme străine au venit să facă producţie pe platformele industriale de la Cluj, Braşov, Sibiu sau în Alba.

Cel mai mare parc industrial din Moldova este în curs de amenajare la Miroslva, comuna de la marginea municipiului Iaşi. Miroslava Industrial Parc se întinde pe o suprafaţă de 46,4 hectare, iar spaţiile industraile vor fi operaţionale din 2018

Prahova şi Clujul, exemple de succes

În judeţul Prahova s-au deschis până acum 15 parcuri industriale, în care își desfășoară activitatea peste 300 de firme, concentrând 15% din cei 173.000 de angajați din județ. Prahova este considerată acum ca fiind unul dintre cele mai industrializat județ al țării. Produsul său intern brut s-a ridicat în 2016 la 26,3 miliarde lei, adică 3,5% din PIB-ul României.

Şi Clujul este un exemplu de succes. Deşi Legea parcurilor industriale a apărut abia în 2013, la Cluj a fost deschis primul parc din România, Tetarom, în 2002. Acum acesta este ocupat 100%, pe cele 32 de hectare ale sale lucrează 70 de firme care au circa 1.450 de salariaţi. Între timp, brandul Tetarom a ajuns la cifra IV, iar în județul Cluj s-au mai deschis și alte parcuri. În total, acum sunt nouă. Principalele activităţi care se desfaşoară aici sunt în domeniile software, electronică, telecomunicaţii, componente auto şi automatizări industriale.

„O prioritate este dezvoltarea unui parc industrial în fiecare dintre judeţele care în acest moment nu au parc industrial şi dezvoltarea unui incubator de afaceri pentru dezvoltarea start-up-urilor în România “ Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri

Facilităţi pentru firme

Parcurile industriale au fost gândite să ia locul fostelor platforme muncitoreşti ridicate la marginea oraşelor. În locul terenurilor abandonate au apărut parcuri moderne care-şi propun să atragă investitori români şi străini prin acordarea unor facilităţi. Spre exemplu, atât compania care administrează parcul, cât şi firmele care activează aici beneficiază, printre altele, de reduceri de impozite pentru bunurile imobile şi terenurile transmise în folosinţă parcului industrial. În plus, companiile de aici îşi pot deduce din profitul impozabil o cotă de 20% din valoarea investiţiilor realizate în parcul industrial, pentru agenţii economici care realizează astfel de investiţii în construcţii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice, a energiei termice, a gazelor naturale şi a apei.