Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” își propune, într-un parteneriat media cu ziarul Botoșăneanul, să îi readucă în memorie pe poeții botoșăneni din toate timpurile, prezentând câte un medalion din „Galeria cu poeți”.
În data de 14 septembrie 2019, cu ocazie Zilelor Europene ale Patrimoniului, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, într-un parteneriat instituțional cu Primăria Botoșani a inaugurat, în parcul „Mihai Eminescu” din Botoșani, expoziția stradală „Poeți botoșăneni. Scriitori dincolo de Styx”.
Expoziția conține panouri cu medalioane biobibliografice ale 42 de poeți, trecuți pe malul celălalt al Styxului, care fie sunt născuți în Botoșani, fie au activat o perioadă în Botoșani, fie sunt laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, deveniți cetățeni de onoare ai municipiului Botoșani: Mihail Cuciuran, George Tăutu, Samson Bodnărescu, Mihai Eminescu, Gheorghe din Moldova, Ioan N. Roman, Artur Stavri, Dimitrie Iov, Artur Enășescu, Alexandru Vițianu, Ion Pillat, Demostene Botez, Păstorel Teodoreanu, D.N. Teodorescu, Sașa Pană, Max Blecher, Dumitru Corbea, Haralambie Țugui, Lucian Valea, George Damian, Florin Vasiliu, Mihai Munteanu, Ion Crânguleanu, Doru Ionescu, Constantin Dracsin, Dumitru Țiganiuc, Vasile Constantinescu, Corneliu Popel, Valeriu Imbir, Emil Iordache, Lucian Alecsa, Horațiu Ioan Lașcu, Mihai Ursachi, Gellu Naum, Cezar Baltag, Petre Stoica, Ștefan Augustin Doinaș, Mircea Ivănescu, Cezar Ivănescu, Constanța Buzea, Emil Brumaru, Cristian Simionescu. (Lucia Țurcanu, cercetător științific II, Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”)
Gheorghe Tăutu s-a născut pe 17 iulie 1823, în Botoșani. Se trage dintr-o familie boierească. Primele patru clase le-a făcut la Botoșani, apoi, rămas orfan de tată, se ocupă de administrarea moșiei. A fost copist la Departamentul Dreptății din Iași. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848.
Și-a publicat articolele politice în periodicele: Almanah pentru români, Buciumul, Dacia, Foaie pentru minte, inimă și literatură, Ghimpele, Steaua, Timpul ș.a. Părăsește locurile natale și se stabilește la Târgu Frumos, județul Iași, unde-și cumpără o moșie și își împarte timpul între agricultură și preocupări literare.
Creația literară a lui Gheorghe Tăutu cuprinde fabule, epistole, piese dramatice istorice, comedii, poezii. În 1863, C.D. Aricescu îl numea „Béranger al românilor”, pentru revolta față de nedreptățile sociale și critica moravurilor, prezentă în toată opera sa.
S-a stins din viață la 8 august 1885, în Târgu Frumos.
Volume de poezie: Poezii (1862); Brândușe române (1868); Secretu pentru sexu frumos (1869); Rarișa sau Cerdacul lui Ferent (1869); Poezii. Epistole (1871); Odagiul și Rândașul grădinei primăriei (1872); Odagiul socru sau Vasilică dragul tatei (1873).
Apoi nu-s civilizat?
[...] După ce am căscat gura
Prin Paris și prin Berlin,
De-unde apoi câștigai ura
Pentru tot ce e român;
După ce eu franțuzește
Știu trei buche dezghețat,
Ba vreo două și-englezește:
Apoi nu-s civilizat?
După ce cunosc prea bine
Chiar de modă-a mă-mbrăca
Și oricând cu grații pline
Complimente a dura;
Iar pe partea femeiască
S-o admir neîncetat
Tot în limba franțuzească:
Apoi nu-s civilizat?
După ce pe dinafară
Recitesc pe Paul de Koch,
Și fumez mereu țigara,
Alergând din loc în loc;
Făr’ să am vreo trebușoară,
Căci mă țin aristocrat,
Și-astă breaslă n-o să moară:
Apoi nu-s civilizat?
[...] După ce egalitate
Cer cu voce, dar cam trist,
Căci ea tainic se combate
De-al meu suflet egoist;
După ce cu stăruință
Voturi cat de deputat,
Căci să casc mi-i de priință:
Apoi nu-s civilizat?
După ce eu de minune
Cunosc stosul a juca,
Și-am curaj pe-o carte a pune
Ce nici poți chiar cugeta;
După ce în lumea lată
Datorii de-nspăimântat
Fac, nicicum gândind la plată:
Apoi nu-s civilizat?
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
