O lege similară a picat în 2016 testul Curții Constituționale (CCR).

”Începând cu 1 ianuarie 2019, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu legea au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie specială pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat”, potrivit unui proiect care modifică Statutul aleşilor locali.

Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie şi cu orice alte venituri realizate.

”Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate complete şi se calculează ca produs al numărului de mandate cu 0,25 din salariul de bază minim brut garantat în plată (în prezent, suma ar fi de 475 de lei - n.r)”, potrivit proiectului de lege. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suportă din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi se plăteşte de către acestea. De prevederile legii nu vor beneficia aleșii locali condamnați sau urmăriți penal pentru corupție.

Cine sunt semnatarii

Majoritatea inițiatorilor sunt direct interesați de introducerea unor pensii speciale pentru aleșii locali, în condițiile în care au fost primari sau vicepreședinți de consilii județene înainte de fi parlamentari. Astfel, Gheorghe-Dănuț Bogdan, Petru Sorin Marica, Laurențiu Nistor, Ioan Sorin Roman, Corneliu Olar,  Nicolae Avram,  Emanoil Savin și Lucian Trufin au fost primari. Mihăiță Găină, Sorin Ioan Bumb și  Ambrus Izabella-Agnes au fost vicepreședinți de consilii județene.

Vicepreședintele liberal Laurențiu Leoreanu a declarat că PNL nu va susține acest proiect, iar recomandarea conducerii partidului pentru parlamentarii PNL care au semnat proiectul este de a-și retrage semnăturile. Proiectul este semnat și de patru parlamentari PNL.  Deputatul PNL Corneliu Olaru, unul dintre inițiatori,  a găsit o metodă originală de a răspunde solicitării șefilor săi ierarhici, anunțând că își va retrage semnătura, dar va vota proiectul.

”Chiar dacă contravine (unei decizii a conducerii PNL - n.r.), nu mă lasă sufletul să fiu împotriva aleșilor locali”, a mai spus Olar, fost primar de comună.

Curat neconstituțional

La finalul lunii februarie, edilii din Asociația Comunelor din România i-au cerut vicepremierului Paul Stănescu pensii speciale, susținând că pensiile obișnuite sunt sub salariul minim.

O lege privind pensiile speciale ale aleșilor locali a fost votată de Parlament în 2016, dar a fost stopată de Curtea Constituțională (CCR), sesizată de Guvernul Cioloș. Unul din motivele de respingere era că legea instituie inegalități chiar între persoanele care ocupă aceleași poziții. Unul dintre articolele actului normativ spunea că nu vor putea beneficia de acest drept acei aleși locali care au fost condamnați pentru fapte de corupție. O altă problemă identificată de magistrații CCR era că inițiatorii legii nu au prevăzut sursa de finanțare pentru aceste pensii.

Acum, parlamentarii care au depus noul proiect de lege au susținut că au avut în vedere criticile formulate de CCR. Senatorii și deputații pot transforma proiectul în lege dacă evită sesizarea CCR sau dacă obțin un verdict favorabil al acestei instituții. Legea privind pensiile parlamentarilor  a intrat în vigoare pentru că nu a fost reclamată la CCR de nimeni (nici de parlamentari, nici de Guvern, nici de președinte). În schimb, legea privind pensiile aleșilor locali (cu un conținut copiat din legea care se referea la pensiile parlamentarilor) a fost reclamată de Guvernul Cioloș și a fost respinsă de CCR.