Se pare că femeile botoșănence nu sunt doar frumoase, ci și foarte curajoase. Noi am cunoscut o botoșăneancă încrezătoare că poate face același lucru ca un bărbat sau chiar mai bine.
Este vorba despre Elena Gălan, o femeie de 47 de ani, mamă și soție devotată, însă înainte de toate, vatman. S-a născut în comuna Roma, județul Botoșani și de 25 de ani, locuiește în municipiu. Tot de atât timp lucrează în tramvai, doi ani ca taxatoare, iar apoi ca vatman.
Începutul nu a fost deloc greu, după spusele Elenei. Știa clar ce vrea să facă, iar gândul de a lucra ca vatman a apărut imediat după ce s-a angajat la Eltrans, societate ce administrează transportul electric din municipiul Botoșani. Mai mult, știa încă din copilărie că este atrasă de lucrurile mai puțin feminine.
”De mică nu am avut treabă cu păpușile, ci cu clește, ciocan, cheie și așa mai departe. Nu m-am văzut niciodată la un birou, nu m-am văzut niciodată stând într-un loc. Ăsta îmi este temperamentul. Și eu aș vrea să fiu mai calmă, să stau la cafele”,
Elena Gălan, vatman.
În 1993 s-a transferat de la Electrocontact la Eltrans, în primă fază pe postul de taxator. Apoi a devenit vatman.
Deși pare la prima vedere că e o muncă foarte ușoară, cunoștea încă de atunci că se va lovi de multe piedici, prejudecăți legate de meseria de vatman. Avea o motivație, iar temperamentul său deloc liniștit, a ajutat-o.
”Ce? O femeie nu poate să facă ce face un bărbat? În viața asta până nu încerci să faci ceva, nu poți să zici că nu poți sau nu știi,”
Mai mult decât atât, după 23 de ani ca vatman, nu vede acest lucru ca pe o meserie foarte grea, însă recunoaște că s-a lovit de momente imprevizibile, dar pe care le-a trecut cu brio. De exemplu, în urmă cu ani de zile, aproape de început, Elenei i-a luat foc tramvaiul. De asemenea, a întâlnit multe persoane agresive din cauza drogurilor sau aflate sub influența alcoolului, însă a putut trece peste toate cu mult curaj.
”Nu știu dacă e ceva greu… Greu e atunci când nu te poți descurca, dar dacă ai încredere în tine, nu ai cum să nu te descurci. Într-adevăr, este greu pentru că, utilajele sunt de mult, dar dacă știi să le exploatezi, știi ce să ceri de la ele… Eu cu el fac o echipă toată ziua, exact ca la mașina personală, știi ce are conducând-o zi de zi. Mie niciodată nu mi s-a părut greu,”
Elena Gălan, vatman.
Mai mult, nu a simțit niciodată că vrea să renunțe și nu s-a plictisit niciodată. Soțul său este tot vatman, iar copilul lor a crescut mai mult în tramvai, ei fiind pe schimburi diferite. Era aproape de casă, iar când fetița sa a crescut, o putea verifica foarte ușor.
”Soțul meu este schimbul meu. El a făcut școala la Iași, eu am făcut-o aici. Suntem o familie de vatmani (…). După ce am născut, am făcut tură inversă ca să ne putem crește copilul. Am o domnișorică de 19 ani,”
Elena Gălan, vatman.
De-a lungul celor 23 de ani ca vatman, Elena a avut ocazia să vadă schimbarea societății. Cât de mult s-au transformat oamenii, cât de triști au ajuns după o zi de muncă.
”În momentul în care vii să mă critici, îmi aduci argumente. Ca să faci meseria asta, trebuie să ai un gram de nebunie, ca să poți să răzbați. Acum 25 de ani, toată lumea care ieșea de la muncă râdea, spunea bancuri, veneam la capăt, beam o cafea. Să mergi acum să le vezi pe femeile de la confecții ce fețe mohorâte au și ce posomorâți sunt oamenii…”
Elena nu e singura botoșăneancă care lucrează ca vatman. Mai are încă șase colege care dovedesc zi de zi că pot face aceeași treabă ca un bărbat, iar noi nu le putem spune decât… jos pălăria!
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
