Poliţiştii botoşăneni şi-au ales săptămâna trecută noul lider, însă ocupantul final al funcţiei de preşedinte judeţean al Corpului Naţional al Poliţiştilor (CNP) va fi stabilit în instanţă. Şi aceasta pentru că, mai mult sau mai puţin plastic spus, unii oameni ai legii par să aibă unele probleme cu… legea.
Comisarul şef Marcel Burlacu, ocupantul funcţiei, s-a pensionat, astfel încât pentru cei doi ani rămaşi din mandat s-au organizat alegeri. Au avut loc pe 22 ianuarie, când în sala mare de şedinţe a Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) s-au desfăşurat lucrările Adunării Generale, iar în cursă au intrat trei angajaţi ai instituţiei botoşănene. Este vorba despre comisarul şef Paul Tapalagă, şeful serviciului de ordine publică din cadrul IPJ Botoşani, subcomisarul Adrian Doloi, împuternicit la şefia Poliţiei Municipiului Botoşani şi subcomisarul Otilia Ştefănică, ofiţer în cadrul Biroului de Investigaţii Criminale al Poliţiei Municipiului Botoşani. Iniţial fuseseră patru candidaţi, doar că în ziua scrutinului comisarul Ioan Aniţei s-a retras.
Cvorumul s-a realizat destul de greu, şedinţa având loc cu 144 din cei 440 de membri ai CNP Botoşani, în condiţiile în care minimum era de 110 participanţi.
Paul Tapalagă a adunat 52 de voturi, Otilia Ştefănică 44, iar Adrian Doloi 42, şase voturi fiind anulate.
Când să se pregătească de turul al doilea, femeia subcomisar a aflat stupefiată că acesta nu va mai avea loc şi că noul preşedinte este deja comisarul şef de la IPJ.
Şi aceasta în condiţiile în care Regulamentul de organizare şi funcţionare al CNP adoptat de Guvern în 2002, cu toate actualizările ulterioare, prevede foarte clar la articolul 22:
„Fiecare consiliu teritorial este alcătuit dintr-un preşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar, un trezorier şi patru membri, aleşi de adunarea generală prin votul direct şi secret al unei majorităţi de două treimi din numărul membrilor prezenţi”.
Ori două treimi din 144 membri, atât cât au fost prezenţi la alegerile de la CNP Botoşani, înseamnă 96 de voturi, departe bine de scorul obţinut de ocupantul primei poziţii, adică, potrivit amintitului regulament, ar fi trebuit să se organizeze un al doilea tur.
Unde se putea întâmpla orice dacă ţinem cont că în primul tur au intrat doi candidaţi de la Poliţia Municipiului Botoşani, adică, măcar în plan teoretic, voturile oamenilor legii din capitata judeţului s-au împărţit între aceştia, iar în turul al doilea ar fi putut să meargă spre singurul rămas în cursă.
Ba mai mult, art.21 din acelaşi regulament prevede că, „Adunarea Generală (..) adoptă hotărâri cu majoritatea votului celor prezenţi”. Ori la Botoşani preşedintele a fost ales cu 36% din voturi, nici într-un caz cu 50% plus 1.
După o carieră de 14 ani în Poliţie, Otilia Ştefănică a rămas „interzisă” când i s-a transmis că al doilea tur de scrutin nu va mai avea loc. Aceasta mai ales în condiţiile în care la lucrări a luat parte şi comisarul şef Petre Stancu, preşedintele CNP.
„Președintele CNP România și vicepreședintele CNP România, care au participat la aceste alegeri și care trebuiau sa se erijeze în garantul respectării prevederilor legale înscrise în propriul statut, al drepturilor şi intereselor noastre, au închis ochii sau chiar au urmărit această încălcare flagrantă a regulamentului (...). Cum poate votul a 52 de oameni din cei 144 prezenți să fie temei legal și legitim pentru desemnarea președintelui CNP?”,
scms. Otilia Ştefănică, candidat CNP Botoşani.
Contactat de Botoşăneanul, liderul naţional al poliţiştilor a explicat că în debutul Adunării Generale s-a decis, înainte de scrutinul propriu-zis, ca alegerile să aibă loc într-un singur tur, iar ocupantul primului loc să devină noul preşedinte al CNP Botoșani indiferent de numărul de voturi adunate. Chiar dacă regulamentul de organizare şi funcţionare al CNP prevede altceva.
“Da, este adevărat, numai că Adunarea Generală este supremă, hotărârea ei stabileşte absolut tot. Adunarea Generală a membrilor a hotărât modul în care se desfăşoară alegerile, adică în ordinea obţinerii voturilor valide”,
cms. şef Petre Stancu, preşedinte CNP.
Cu alte cuvinte, 144 de poliţişti de la botoşăneni pot să decidă neaplicarea unui regulament adoptat prin Hotărâre de Guvern!?
“Președintele și vicepreședintele CNP au luat în mod unilateral această decizie, au schimbat regulile în timpul jocului, ceea ce este total ilegal și chiar abuziv, fapte ce țin atât de sfera dreptului penal cât și a dreptului civil. Pentru că organizatorii acestor alegeri au fost președintele și vicepreședintele CNP România care s-au deplasat la Botoșani tocmai pentru a asigura desfășurarea în bune condiții și fără ilegalități ale alegerilor CNP. Mă îndoiesc de bunele lor intenții, mă îndoiesc că reprezentanții CNP România sunt garantul respectării drepturilor și intereselor noastre”,
scms. Otilia Ştefănică, candidat CNP Botoşani.
Mai mult, subcomisarul susţine că, “nu s-a pus nici un minut în discuția sau votul Adunării Generale posibilitatea eliminării celui de-al doilea tur de scrutin” întrucât, cu siguranţă, s-ar fi împotrivit atât ea, cât şi o mulţime a delegaţilor şi că precedentele alegeri de la CNP Botoşani au avut loc în două tururi.
Mai departe lucrurile devin amuzante. Otilia Ştefănică a contestat scrutinul la conducerea de la Bucureşti a CNP şi a cerut organizarea de noi alegeri. Însă pentru şefii din capitală pare să conteze doar faptul că imediat după alegeri nu a existat vreo nemulţumire.
“Nu a existat nici un fel de nemulţumire atât timp cât la momentul şedinţei nimeni nu şi-a exprimat opţiunea de a depune vreo contestaţie, moment în care comisia de soluţionare a contestaţiei şi-a încetat existenţa (…). Aşa, nemulţumiri referitoare la cine a ieşit sau cine n-a ieşit, pot exista în orice moment şi în orice situaţie”,
cms. şef Petre Stancu, preşedinte CNP.
Pierzându-şi încrederea într-o soluţionare corectă a contestaţiei de către CNP, pe 25 ianuarie Otilia Ştefănică a depus o acţiune la Judecătoria Botoşani prin care solicită anularea alegerilor şi promite să nu abandoneze lupta până ce nu i se va face dreptate, ea insistând că nu s-a mai întâmplat la CNP Botoșani ca alegerile să nu aibă loc în două tururi.
CNP este un organism constituit în 2002 pentru promovarea intereselor membrilor săi, ofiţeri sau subofiţeri de poliţie, care pot accede la cerere în acest organism. Importanţa preşedintelui organizaţiei teritoriale a crescut în timp. Printre altele, contrasemnează o parte a ordinelor inspectorului şef al IPJ şi poate reprezenta poliţiştii supuşi unor anchete interne. Totodată, face parte şi din Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP), calitate în care beneficiază şi de o remuneraţie lunară de aproximativ 600 de lei, dar şi de posibilitatea de a discuta de la acelaşi nivel cu şefii Poliţiei, Jandarmeriei, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţiei Locale, cu subprefectul, cu primari de oraşe şi consilieri judeţeni.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
