Teatrul Mihai Eminescu îşi plăteşte regeşte directorul artistic. În condiţiile în care instituţia are angajaţi pe perioadă nedeterminată regizori, anual, pe lângă salariu, Volinaşi Costin primeşte sume considerabile de bani pentru punerea în scenă a unor piese. Banii care i se acordă sunt mult peste ceea ce primesc pentru acelaşi lucru colegii săi actori şi pentru ca tacâmul să fie complet este plătit cu mult timp înainte de a-şi face treaba. Iar totul se întâmplă pe o axă care miroase rău a incompatibilitate cel puţin morală.

Plătit mai bine decât un actor dintr-un film premiat la Cannes
14.167 de lei, nici un leu mai mult, nici un leu mai puţin a primit directorul artistic pentru regia piesei „Angajare de clovn”. Premiera spectacolului a avut loc abia pe 3 octombrie 2009, însă Volinaşi Costin a început să-şi primească banii pentru ceea ce, de fapt, nici nu muncise, la numai câteva zile după revelion. I s-au dat banii în trei tranşe - ianuarie, februarie şi martie 2009 -  în baza unui contract parafat conform legii 8/1996 privind drepturile de autor. Exceptându-l pe regizorul georgian Andro Enukidze şi pe Marius Rogojinschi, care însă a fost remunerat cu o sumă fixă lunară, consilierul municipal PDL a fost cel mai bine plătit pe drepturi de autor pentru regizarea unei piese. Şi aceasta în condiţiile în care, printre alţii, au mai făcut acelaşi lucru la Botoşani ieşeanul Adi Carauleanu (foto stânga în "Hârtia va fi albastră"), director artistic al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri”. Printre altele, acesta a jucat în „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, film care a câştigat Palme D’or la cea de-a 60 – a ediţie a celebrului Festival de la Cannes şi în „Hârtia va fi albastră”, producţie premiată la Cottbus, Sarajevo, Namur, Marrakech, Berlin, Las Palmas, Eurasia Film Festival. Dar asta nu e tot. Costin este şi singurul dintre toţi cei ce au avut încheiate contracte conform amintitului act normativ pentru regizarea unei piese care a beneficiat de o asemenea înţelegere din partea teatrului încât să fie plătit cu atâtea luni înainte de premieră. Ceilalţi şi-au primit de obicei banii cu o lună înainte de punerea în scenă sau chiar după  aceasta.
Ia bani în februarie, regizează abia în noiembrie
Ceea ce s-a întâmplat în 2009 nu constituie însă o excepţie, lucrurile s-au repetat şi anul trecut. De această dată, în baza unui contract perfectat în baza aceleiaşi legi, Volinaşi Costin a fost remunerat cu exact 13.668 de lei pentru regizarea spectacolului „Scuzaţi, doamna profesoară” (foto stânga).Figura cu efectuarea plăţilor mult înainte de premieră s-a consemnat şi de această dată. Directorului artistic i s-a achitat în avans prestaţia în trei tranşe - februarie, martie şi mai – iar premiera a avut loc abia pe 12 noiembrie. Cu suma primită în 2010 Costin este campionul anului dintre toţi cei care au semnat cu instituţia contracte pentru regie pe legea drepturilor de autor. Între acesta şi alţi angajaţi ai teatrului care nu au statut de regizor, dar au regizat diverse piese, există o adevărată prăpastie financiară când este vorba de plătit o regie. Astfel, de exemplu, Lenuş Moraru a primit 2.222 de lei pentru „Interzis sub 18 ani”, iar Mihail Donţu numai 833 lei pentru „Ursul”. Bineînţeles că şi în 2010 directorul artistic a fost singurul care a beneficiat de atâta mărinimie din partea teatrului şi a început să i se achite banii pentru ceea ce încă nu muncise cu nouă luni înainte de premieră.
Volin o face pe-a regizorul, regizorii angajaţi ai teatrului şomează
Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care Teatrul Mihai Eminescu are totuşi angajaţi cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată doi regizori, Alexandru Vasilachi şi Vlad Cepoi. Primul este plătit cu o sumă brută de 1.763 de lei/lună şi a pus anul trecut în scenă doar o singură piesă, „O lume nebună, nebună, nebună…”, cel de al doilea avea în urmă cu doi ani un salariu de 877 lei/lună, iar în 2010 nu a regizat nici măcar o singură piesă. În timp ce regizorii teatrului practic au şomat, instituţia i-a plătit însă sume considerabile de bani actorului şi directorului artistic Volinaşi Costin sau altor oameni din afara teatrului, precum Ion Cebotari sau Ivan Sapojnic.
Bine înfipt în PDL, campanii electorale cu primarul
Cum este totuşi posibil aşa ceva? De ce Volinaşi Costin beneficiază de un tratament preferenţial faţă de alţi angajaţi ai instituţiei, fie că sunt pe perioadă temporară sau nedeterminată? Explicaţia este una politico-administrativă. Costin este unul dintre apropiaţii primarului Cătălin Flutur, pe care l-a sprijinit tocmai din campania electorală din 2004. Atunci Flutur a devenit edil şef, iar el consilier municipal. „Schema” a funcţionat şi în 2008, doar că de această dată nu la PNL, ci la PDL, partid unde Volinaşi l-a urmat pe Flutur şi unde este vicepreşedinte al organizaţiei municipale. Acesta a dobândit un nou mandat de primar, iar Costin un al doilea, consecutiv, de consilier. Teatrul Mihai Eminescu este subordonat Consiliului Local, care îi asigură an de an finanţarea. Volinaşi Costin este tocmai preşedintele comisiei de cultură a Consiliului Local. În această calitate el are un cuvânt important de spus în ceea ce priveşte proiectele instituţiilor de cultură subordonate municipalităţii, între acestea aflându-se şi Teatrul Mihai Eminescu. Costin chiar votează an de an bugetul teatrului. Apoi, tot el este cel care în calitatea de director artistic are un rol important în stabilirea pieselor care se regizează într-un an, a contractelor care se încheie cu diverşi regizori. Pură coincidenţă bineînţeles, printre cei la care se apelează anual pentru punerea în scenă a unor spectacole se regăseşte mai mereu Volinaşi Costin. Tot coincidenţă, primeşte printre cele mai mari sume şi tot coincidenţă îşi mai ia banii şi cu mult înainte de a-şi face treaba.
„Sunt conflicte de interese foarte serioase în privinţa asta”
Toate acestea sunt posibile şi ca urmare a legislaţiei foarte permisive din domeniu. Teatrul nu este obligat să organizeze o licitaţie pentru o regie, care în acest caz s-ar putea traduce într-un concurs de proiecte culturale, astfel încât totul se reduce practic la o negociere care se derulează între directorul artistic şi cel general. Iar cel general nu se află într-o ipostază tocmai lejeră ţinând cont de faptul că şi de votul dat de Volinaşi Costin în Consiliul Local depinde o mulţime de lucruri care se pot întâmpla sau nu la Teatrul Mihai Eminescu. Şi atunci se ajunge la tratamentul preferenţial de care directorul artistic are parte. Acesta este înlesnit şi de faptul că acelaşi Volinaşi Costin este membru atât în consiliul de administraţie, cât şi în consiliul artistic al teatrului. Astfel, acesta apare pe toate verigile decizionale sau consultative ale instituţiei, îndeplinind simultan o mulţime de… roluri: Consiliul Local – Consiliul de Administraţie – Consiliul Artistic – director artistic – regizor – actor. „Normal el n-ar trebui să aibă nici măcar acces la chestii dintr-astea, ar trebui să fie sarcini de serviciu, nu să primească şi bani pe drepturi de autor. Un actor care este angajat acolo este şi director artistic şi în Consiliul Local, sunt conflicte de interese foarte serioase în privinţa asta. Dar probabil lucrurile se ştiu şi la nivel mai înalt, şi la nivelul conducerii teatrului, ştie şi el că nu sunt corecte, dar le practică, ceea ce nu e normal”, ne-a spus Gellu Dorian, referent cultural al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional.
Volinaşi îşi face singur lobby
Modul în care se desemnează piesele care se pun în scenă şi mai ales regizorii reprezintă un mister pentru unii, teoretic, conducători ai instituţiei. „În consiliul de administraţie nu au fost puse niciodată în discuţie criteriile, cum se face selecţia, cum se stabilesc preţurile. Nu ştiu… Pe ce criterii se face selecţia nu ştiu”, ne-a declarat Albert Tănasă, membru al consiliului de administraţie al Teatrului Mihai Eminescu. Acesta a adăugat că, din cunoştinţele pe care le are, punerile în scenă sunt supuse dezbaterii consiliului artistic.



Directorul general al teatrului susţine că toate spectacolele jucate au aprobarea consiliului de administraţie şi a celui artistic. După cum am arătat mai sus, Volinaşi Costin face parte din ambele structuri. Cât despre diferenţa de remuneraţie… „Sunt diferenţe care ţin de box-office  - ul fiecăruia, dar nu este ceva oficial”, a afirmat Traian Apetrei. Potrivit acestuia regizorii şi preţurile se stabilesc în funcţie de apariţiile în presa de specialitate, de participarea la festivaluri, de site-urile din domeniu. În final totul se reduce la un „lobby” făcut de directorul artistic şi la o negociere cu directorul general.
Nici Caramitru n-a primit banii cu nouă luni înainte
Unul dintre foarte puţinii oameni de teatru care au regizat o piesă la Botoşani şi a fost plătit mai bine decât Volinaşi Costin este Ion Caramitru. Fostul ministru al Culturii, actual directorul al Teatrului Naţional Bucureşti şi preşedinte UNITER, a primit pentru punerea în scenă a spectacolului „Cetăţeni de onoare ai poeziei”, dedicat jubileului de două decenii al Zilelor Eminescu, exact 37.778 lei. N-a reuşit însă nici măcar să se apropie de Volinaşi Costin în privinţa datei de  primire a banilor. I s-au plătit în trei rate, una pe 14 ianuarie, cu o zi înainte de punerea în scenă, iar celelalte două pe 17 şi 18 ianuarie. „Sumele plătite la Botoşani sunt derizorii. E o glumă faţă de unul care vine la festivaluri de bere şi usturoi şi ia 15.000 de euro pentru o seară”, crede totuşi Traian Apetrei. Al doilea în topul ultimilor doi ani este georgianul Andro Enukidze, care pentru „Soţul Akulinei”, spectacol care a avut premiera în ianuarie 2009, a primit 22.445 de lei. „Am şi eu în repertoriul lor o piesă de teatru dinainte de 2000 şi tot au amânat-o, ba că n-au găsit regizor, le-am adus şi regizor, au zis că nu ştiu ce şi tot au amânat-o. Dacă aş fi avut această piesă ştiam şi tarifele, aşa…”, ne-a mai spus Gellu Dorian.
„E greu, îţi jur că este greu ca să convingi un regizor”
În ciuda tuturor funcţiilor pe care le ocupă şi pe care le-am menţionat, Volinaşi Costin susţine că rolul său în teatru este unul consultativ: „Eu nu sunt factor decizional absolut deloc, deci sunt actor cu indemnizaţie de director”. Potrivit acestuia, se apelează în fiecare stagiune la alţi factori faţă de cei angajaţi în încercarea de diversificare a repertoriului. ”Pentru a nu uniformiza repertoriul şi a merge în acelaşi stil sau a nu apărea în discuţii, că şi aici pot să apară discuţii, «de ce acela are în distribuţie un anumitor număr de oameni sau un anumitor număr de oameni?»”, a afirmat directorul artistic al teatrului. El susţine totodată că este dificil să convingi regizori din ţară sau străinătate să muncească şi la Botoşani. „E greu, îţi jur că este greu ca să convingi un regizor. Trebuie să-i dai şi bani, au program foarte încărcat”, a mai afirmat Volinaşi Costin, care a adăugat că sumele plătite regizorilor nu sunt mari şi că mulţi vin din „corazon” pentru a lucra temporar la Botoşani. 

REGIZOR	PIESĂ	REMUNERAŢIE	DATA PREMIERII	DATA PLĂŢII
Ion Caramitru	"Cetăţeni de onoare ai poeziei"	37.778	15.01.2011	14, 17, 18.01.2011
Andro Enukidze	"Soţul Akulinei"	22.445	14.01.2009	19.12.2008 12.01.2009
Marius Rogojinschi	"Viforul"	14.860	27.09.2009	Plată lunară
Volinaşi Costin	"Angajare de clovn"	14.167	03.10.2009	12.01.2009 09.02.2009 19.03.2009
Volinaşi Costin	"Scuzaţi doamna profesoară"	13.668	12.11.2010	09.02.2010 09.03.2010 11.05.2010
Adi Carauleanu	"Make love, not war!	11.595	05.12.2009	08.07.2009 12.12.2009 25.01.2010

Plătit din taxele şi impozitele achitate de botoşăneni
Banii plătiţi lui Volinaşi Costin, dar şi celorlalţi regizori provin aproape în exclusivitate de la bugetul local, adică din ceea ce se adună din taxele şi impozitele plătite de botoşăneni. Teatrul Mihai Eminescu are programat pentru anul în curs un buget de 2,322 milioane de lei din care numai 165.000 de lei, adică sub 10%, reprezintă venituri proprii.

Din bugetul total 1,825 milioane de lei, peste trei sferturi, reprezintă cheltuielile de personal. Din acestea se plătesc şi regizorii. 31.000 de lei a primit în tot anul de criză 2009 ca salariu Volinaşi Costin de la Teatrul Mihai Eminescu, la care s-au adăugat banii ca regizor, ceea ce îl aduce l-a adus la un venit lunar mediu de aproximativ 3.700 de lei.
Sergiu BĂLĂŞCĂU