Deputatul de pe Colegiul Flămânzi a prezentat marţi în plenul Parlamentului o declaraţie politică deosebit de dură privind starea infrastructurii din judeţ. Verginel Gireadă s-a axat pe cele două drumuri care fac legătură cu Iaşi şi Suceava, aflate de mulţi ani într-o stare jalnică şi pentru care au existat o mulţime de promisiuni de reabilitare, la toate ciclurile de alegeri, dar din care nu s-a modernizat nici măcar un kilometru.


Redăm mai jos integral declaraţia politică a parlamentarului PNL, cu precizarea că intertitlurile ne aparţin şi că acesta „a uitat” să menţioneze cu Executivul USL a tăiat anul trecut peste 50 de milioane de lei pentru DN 29 Botoşani – Suceava, bani pentru aproximtaiv o treime din lucrare.

„Nu ne ajung banii, dar nu ne ajung oare mortii si crucile?”

Încep acest demers şi fac un apel nu neaparat la calitatea dumneavostră de politicieni şi aleşi în Parlamentul  României, ci la calitatea dumneavoastră umană. Mulţi dintre noi ştiu ce înseamnă să pierzi pe cineva drag într-un eveniment rutier. Vorbim de părinţi, fii şi fiice, nepoti şi rude apropiate care au sfârşit pe şoselele ţării, pentru că administratorii drumurilor noastre au dat de fiecare dată vina pe lipsa banilor. S-au destrămat familii, parinţii şi-au înmormântat copiii şi viitorul atâtor oameni s-a schimbat dramatic.
Şi vă întreb: De ce, domnilor? Pentru că de fiecare dată puterea momentului a lăsat drumurile noastre, fie ele naţionale, fie europene, in voia destinului? Ei bine, da, doamnelor si domnilor, am auzit de fiecare data ca nu ne ajung banii, dar nu ne ajung oare mortii si crucile alineate la marginea şoselelor noastre?
Vă reamintesc că acesta nu e doar demersul unui parlamentar al României. Este demersul unui om care nu vrea sa aibă pe constiinţă, în anii mandatului său, zecile şi chiar sutele de victime omeneşti care se vor adăuga celor deja prinse în statistici. Avem cu toţii acasă, soţii, copii şi nepoţi, nu ne putem asuma vina de a-i trimite la moarte pe cei dragi şi alţii asemeni lor, pentru ca dacă tot nu sunt bani, nu ne pasă.

Ce s-a întâmplat în ultimii patru ani, mai puţin partea cu tăiatul banilor de către Guvernul USL

Iar ca să întelegeţi că demersul meu de astăzi nu este unul emoţional, ci pleacă de la fapte concrete, vă propun o foarte rapidă trecere în revistă.       
- 2009: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale scoate judeţul Botoşani de pe lista priorităţilor la repararea drumurilor naţionale. Aceasta, în condiţiile în care demersurile şi presiunile durau deja de 10 ani de zile, cu o medie de 300 de accidente pe an numai pe şoseaua morţii, E 58, tronsonul Botoşani – Suceava.
- 2010: Botoşaniul a fost scos, din nou, de pe harta investiţiilor. Cu toate că drumul Botoşani-Suceava era prevăzut pentru reabilitare într-un plan multianual al Ministerului Transporturilor.
- 2011: Modernizarea la Botoşani- Suceava, respectiv Botoşani- Tg.Frumos, nu a fost inclusă nici în bugetul pe 2011. Şi asta în condiţiile în care, din nou, promisiuni au existat, inclusiv din partea Ministerului Transporturilor.
- 2012: 31 de morţi pe şoselele din judetul Botoşani, 105 accidente grave, 272 de accidente uşoare, 31 de morţi, 90 de răniţi grav. În 2012, numai pe DE 58 s-au petrecut 15 accidente grave, soldate cu moartea a opt persoane şi rănirea gravă a altor 16.

„Întreaga presă arată în direcţia noastră şi a Guvernului Victor Ponta că dăm dovadă de ignoranţă”

Şi ajungem în 2013, când Botoşani – Suceava şi Botoşani- Tg. Frumos sunt din nou tăiate de pe lista de investiţii. Iar întreaga presă arată în direcţia noastră şi a Guvernului Victor Ponta că dăm dovadă de ignoranţă în ceea ce priveşte alocarea banilor pentru modernizarea drumurilor. Şi rămânem cu „Drumul căruţelor”, adică drumul Botoşani-Tg. Frumos, o ruşine pentru judeţul Botoşani şi pentru noii aleşi din această legislatură, adică…noi.
Ce spun însă oamenii din teritoriu, dincolo de menţiunile tehnice legate de drumul Botoşani- Tg. Frumos? Spun, doamnelor şi domnilor parlamentari, că de fapt drumul spre Iaşi va râmâne şi în următorii ani la fel de îngust şi plin de gropi pentru că statul nu are niciun interes să-l modernizeze. Asta e, din păcate, percepţia oamenilor care ne-au votat şi ne-au trimis aici.
Reamintesc aici şi faptul că DN 28B Botoşani-Târgu Frumos a fost modernizat doar în perioada 1964–1969 şi asta la nivelul cerinţelor de atunci. Iar între anii 1983-1986 s-au executat doar 14,74 km de îmbrăcăminte din beton de ciment. După aproape 40 de ani de la primele lucrări şi respectiv, 30 de ani de la ultima intervenţie, imbrăcămintea rutieră alcătuită din beton asfaltic pe 17,3 km şi beton de ciment pe 14,74 km, prezintă numeroase degradări datorate depăşirii perioadelor de exploatare, uzurii în timp, a influenţei traficului greu şi insuficienţei lucrărilor de întreţinere periodică. Iar în ultimii zece ani au fost executate numai lucrări de întreţinere curentă şi din nou, numai în limita fondurilor alocate. Aşa se face că drumul naţional este afectat pe şase sectoare, cu probleme de stabilitate a terasamentelor.

Memoriu al poliţiştilor aruncat la gunoi

Iar lipsa banilor pentru investiţii sau lipsa de implicare a celor ce au promis drumuri mai bune pentru botoşăneni nu sunt singurele cauze pentru care de ani buni, Drumul European 58 (ambele tronsoane, atât spre Iasi cât şi spre Suceava) nu este reparat, fiind vorba şi de o scăpare legislativă. Potrivit legii, politiştii Serviciului Rutier pot sancţiona administratorul drumului dacă acesta nu îşi face treaba şi nu ia măsurile necesare pentru a permite desfăşurarea traficului. Printre măsurile prevăzute de lege sunt semnalizarea corespunzătoare, reparaţiile la carosabil atunci cand este cazul, dar si deszapezirea sau imprastierea de material antiderapant. Până aici nimic ieşit din comun, numai că sancţiunile care pot fi date de politişti sunt efectiv în bătaie de joc, (1.500 de lei, minimul prevăzut de lege), în condiţiile în care CNADNR dispune în 2013 de un buget de trei miliarde de euro.
În 2012, Serviciul Poliţiei Rutiere Botoşani au făcut un memoriu oficial la CNADNR,  în care a prezentat situaţia, cu numărul de accidente mortale, dar şi o expertiză realizată în anul 2008 de angajaţii unui laborator din Bucureşti care au stabilit clar că suprafaţa carosabilului, când este umedă, prezintă o rugozitate mediocră. Şi au primit doar un răspuns în care erau anuntaţi ca s-a luat la cunostinţă, dar că din cauza problemelor bugetare nu se poate interveni.
În concluzie, vreau să ştiu cine răspunde de fapt pentru morţii de pe acest drum? Cine semnează pentru morţii noştri? Dacă nu ştiaţi, din Botoşani şi până la limita cu Suceava, se circulă cu 40 de kilometri la oră, adică cu o viteză mai mică chiar decât în oraş. Şi absolut nimeni nu a amendat administratorul drumului pentru care şoferii plătesc taxe peste taxe.

Investitorii nu vin pe drumuri care arată ca după bombardament

Ca să nu mai spun că principala condiţie pentru a crea locuri de muncă în orice zonă a ţării este infrastructura. Iar în judeţul Botoşani, infrastructura e ZERO, nu există! Cum ne putem imagina că vor veni investitorii în judeţ când drumurile noastre sunt de fapt aşa cum sunt? Adică, ca dupa bombardament? Sunt la rândul meu, plătitor de taxe şi impozite şi astept şi eu, de mai bine de 20 de ani, să circul pe drumurile din judeţ în siguranţă, să nu am limitare de viteză între localităţi, alta decât cea prevazută de lege şi să nu-mi mai fie frică pentru familia mea că merge la Suceava atunci când plouă.
Circa un an în urmă, într-o dimineaţă, la ieşirea din Hutani, pe E58 Botoşani- Suceava, trei tineri erau scoşi din mormânul de fier în care se transformase Opelul în care circulau. Doi erau deja morţi la sosirea echipajului de poliţie, iar unul se află în comă. Loredana avea 16 ani, iar Gabriel 23 de ani şi erau doar pasageri în maşina ajunsă de nerecunoscut după accident. După descarcerare, amândoi au fost întinşi pe jos şi acoperiţi cu pături, chiar la marginea şoselei unde muriseră. Peste exact o lună, se va împlini un an de când Loredana, un “copil bun” cum şi-l amintesc colegii şi profesorii săi, s-a stins pe “drumul morţii”, chiar în scaunul maşinii în care era doar… pasager.
Nu am fost în stare în 20 de ani să reabilităm din temelii 20 km de drum pentru că toată lumea ştie că de fapt componenta asfaltului de pe acest drum este cauza tuturor accidentelor, dar nimeni nu a luat nici o masură. Familiile victimelor acestui drum ar trebui să facă o asociaţie şi să deschidă procese tuturor responsabililor acestui drum, iar daunele să le suporte cei care au fost în funcţii de conducere prin toate instituţiile responsabile, conform legii răspunderii manageriale.
CITEŞTE ŞI:
 Rezultat final PSD la vizita drumarului şef : Vorbăraie cât încape, 0 lei, încă o promisiune