Au curs valurile – că tot era vorba de un furt de apă – după articolul publicat de Botoșăneanul despre instalația paralelă de la o pensiune din oraș.
Au fost atâția oameni nemulțumiți că nu am făcut public numele stabilimentului încât la un moment dat am avut impresia că sunt botoșăneni care chiar cred că cineva de pe la Nova Apaserv, un director ceva, ne invită la o cafea, ne prezintă un nou dosar de furt de apă, ne calculează și prejudiciul, ne livrează și câteva poze și vreo două materiale video, iar noi ăia răi refuzăm să spunem cine sunt hoții.
Nu, oameni buni, nu! Ne dăm peste cap să aflăm, muncim uneori și câteva zile pentru a documenta un astfel de caz, vorbim cu o mulțime de oameni și cu extrem de mici excepții, tot ceea ce aflăm vine ”pe surse”.
Fiindcă mai nimeni nu vrea ca noi și prin noi botoșănenii să afle despre furturile ordinare din rețeaua de apă.
Ne lovim peste tot de uși închise pentru că, dacă tot veni vorba de apă, o mână o spală pe cealaltă și amândouă spală fața.
Cum vă imaginați că o pensiune cu zeci de camere, restaurant, terasă, loc de joacă și piscină poate plăti de un amar de ani doar câteva sute de lei pe lună la apă și canalizare fără ca absolut nimeni de la Nova Apaserv să nu observe că totuși este ceva în neregulă?
Cum vă imaginați că este posibil ca o spălătorie auto să consume într-o lună mai puțină apă decât o familie dintr-un apartament? Și iarăși nimeni de la ”Apă” să nu realizeze anomalia.
Cum vă imaginați că este posibil ca un abator cu consum nesimțit de redus să fie depistat abia după ani buni de zile de facturare în bătaie de joc?
Și mai ales cine credeți că le-a făcut tuturor acestora instalații clandestine de apă? Că doar pensiunile, spălătoriile și abatoarele nu angajează nici absolvenți de hidrotehnică și nici instalatori.
Iar o mulțime de ”factori de decizie”, ca să vorbesc în termenii comuniști în care încă funcționează multe dintre companiile de stat, au închis ochii și au continuat să accepte niște facturi absolut ireale.
De ce? Uitați-vă de exemplu ce mașini șofează și ce case au unii dintre cei care au condus ”Apa” de-a lungul timpului.
Oameni buni, dimensiunea furtului de apă în Botoșani este de-a dreptul gigantică. Se facturează doar aproximativ 30 – 40% din ceea ce intră în sistem. Oficial, restul sunt pierderi. Dacă ar fi cu adevărat pierderi ar însemna că milioane de litri de apă intră în pământ. Am fi Veneția din nordul Moldovei, ce mai...
Aproape fiecare furt de apă pe care l-am demascat a fost însoțit de o ploaie de amenințări, injurii și blesteme. Îmi amintesc și acum cum într-o sâmbătă m-am trezit la prima oră în urletele unei patroane de spălătorie.
Și astea sunt mai nimic pe lângă presiunile la care sunt supuși puținii oameni de la ”Nova” care chiar doresc să descopere furturile.
Iar presiunile vin atât din interior, fiindcă aproape orice depistare a unui furt înseamnă un fost sau un actual angajat de la ”Apă” care începe să tremure de teamă, cât și din exterior. Și aici intervine partea cea mai frumoasă. Sunt primari care încearcă în disperare să acopere furturile ordinare de apă. Da, primari, ați citit bine.
Este unul, vânzător de carne prin Turcia în anii '90, a cărui ambiție a trecut de mult granița localității pe care o păstorește, el este adeptul campaniei cu înjurături și amenințări.
După peste trei decenii în care protejații lor au furat apă în neștire nu le vine să creadă că îi întreabă cineva de sănătate. Și de conductele clandestine. Unii sunt realmente șocați că ”am pus un om acolo și el se ia de noi?!” Adică ”noi am făcut un serviciu antifraudă așa, de ochii lumii, eventual să prindă doi pensionari care n-au bani de pastile și care în loc de 3 metri cubi declară doar 2, nu să meargă în control la pensiuni, fabrici și abatoare cu patroni care ne sponsorizează în campania electorală. Și, mai ales, are tupeul să se ia de piscinele noastre?!”
Revenim la materialul despre instalația paralelă despre care ziarul nostru a scris acum câteva zile. Dialogul pe care Gabriela Erdic l-a avut cu directorii de la ”Apă” a fost ceva între penibil și ridicol. Oamenii se comportau de parcă ar fi aflat de la noi despre furt. Au început să se ascundă în spatele nu știu cărui raport pe care nu l-au primit, al unui calcul care nu s-a făcut, al unui contract de furnizare care nu le-ar da dreptul să divulge numele pensiunii ori al firmei care o administrează. Au încercat să minimalizeze și să bagatelizeze descoperirea, deși oficial cel puțin interesul lor ar fi trebuit să fie cu totul altul, nu?
Adjunctul a cerut un răgaz de jumătate de oră, generalul chiar o oră. Primul ne-a explicat că nu poate face public numele pensiunii, cât despre al doilea, noi am publicat articolul și tot n-a mai revenit cu informațiile care i-au fost solicitate. Astfel că se alimentează zvonurile unui târg jenant: plătiți tot și nu vă dăm la presă. Mai are rost să vă spunem că aveau inclusiv imagini de la fața locului?
În aceste condiții mai trebuie să ne mirăm că patronul respectivei pensiuni ne-a răspuns că el nu știe ceva despre un control al celor de la ”Apă”?
Ei bine, că de aici am plecat, de asta nu putem oameni buni să facem publice de fiecare dată numele celor care fură apa, fiindcă sunt acoperiți chiar de unii dintre cei care ar trebui să îi dea vileag.
Și care poate ar trebui să își amintească totuși că prin Codul Penal există niște fapte care se numesc ”tăinuire” și ”complicitate la furt”.
Apropos, câte dintre furturile de apă s-au terminat cu plângeri penale?
Absolut jenantă lipsa de reacție a conducerii Consiliului Județean, acționarul principal al SC Nova Apaserv SA, în tot acest scandal al furturilor uriașe de apă.
Pe undeva de înțeles atât timp cât unii dintre hoți merg la partide de vânătoare cu primarii care le sunt colegi de partid.
