Ciobănița lui tata, Corina are 15 ani și se mândrește cu oile familiei: Nu mi-a fost niciodată rușine!

În fiecare zi, după școală, muncește la ”sectorul” de animale. Cea mai mare fericire este atunci când tatăl ei o ia cu el la stână.

 

Corina trăiește în Santa Mare, județul Botoșani. I se spune ”ciobănița lui tata”.

 

Tatăl, Petrică Valentin Chelariu, crește aproape 400 de oi, rasa Karakul.

 

 

”Sunt colegi care mă și jignesc uneori”

 

La doar 15 ani, Corina se mândrește cu faptul că părinții săi sunt fermieri. Tinerei îi place viața la stână și îndrăgește animalele, iar pe viitor, chiar dacă își va continua studiile, nu vrea să se îndepărteze de animale.

 

”Îmi place viaţa la stână, iubesc animalele, le îndrăgesc foarte mult”, spune Corina.

 

Este în clasa a VIII-a și speră să meargă mai departe la Liceul Pedagogic din Botoșani.

 

După școală, când ajunge acasă, muncește în gospodărie sau merge cu tatăl ei la stână.

 

”Sunt colegi care mă și jignesc uneori, dar le spun că este greu să ajungă unde am ajuns noi și că este foarte mult de muncă. Mă mândresc cu acest lucru, nu mi-a fost niciodată rușine. Vreau să rămân aproape de animale, să nu mă îndepărtez de ele niciodată”, mărturisește adolescenta pentru Agro TV.

 

 

”Dacă n-ar fi piața arabă ne-ar fi foarte greu”

 

Nu mai puțin de 370 de oi crește astăzi Petrică Chelariu.

 

Se ocupă cu creșterea oilor de când era copil, de la vârsta de 4 ani. A ales această rasă pentru pielicele, dar mai ales pentru frumusețea ei. Este un animal care solicită foarte multă muncă.

 

”Am început de mic copil. Anul acesta a fost o iarnă ușoară, dar mulțumim lui Dumnezeu pentru udeală la pământ. Este greu că nu sunt oameni... Este o rasă care se adaptează bine la noi în zonă. Laptele este gras, brânza este bună. Dacă n-ar fi piața arabă ne-ar fi foarte greu”, spune Petrică Chelariu.  

 

Rasa Karakul a fost creată în perioada 1948-1988 la stațiunea de cercetare de la Popăuți din județul Botoşani, prin încrucișarea dintre Ţurcana neagră și brumărie (rasă autohtonă cu lână grosieră, bine adaptată la condiţiile specifice din nord-estul Moldovei, dar slab performantă sub aspect calitativ) cu berbeci de Karakul negru și brumăriu, proveniţi din bazinul Buhara – Turkmenistan, Kazahstan, Germania, Austria, Basarabia, potrivit Lumea Satului.

 

Rasa de ovine Karakul de Botoşani, varietățile neagră şi brumărie, a fost omologată în anul 1987. Oile Karakul sunt apreciate, în special, de crescători din zona de nord-est a Moldovei. Producţia de lapte este crescută, se obțin cca 80 și 90 de litri de lapte pe cap de oaie. La mare căutare sunt şi pielicelele de Karakul din care se fac căciuli, mănuși și haine pentru doamne. Înainte de începerea războiului dintre Rusia și Ucraina, cea mai mare parte din producție pleca spre Ucraina.