Ca să se documenteze îndeaproape despre comportamentul şi stilul de viaţă al romilor din nordul Moldovei, Ionela Gălbău s-a îmbărbătat şi a plecat după ei în Franţa, la Rennes. Pentru a se integra în comunitate, a ieşit chiar şi la cerşit alături de o femeie căreia voia să-i câştige încrederea.

Ionela Gălbău are 33 de ani şi acum lucrează pentru o agenţie de turism din Suceava, scrie Adevărul. Cu câţiva ani în urmă, era profesoară în satul Voievodeasa din comuna Suceviţa, unde există o comunitate de romi. Aşa a început să devină curioasă cu privire la unele aspecte care ţin de membrii etniei.

Ca să găsească răspunsuri la întrebări, s-a înscris la doctorat, în cadrul Facultăţii de Istorie-Geografie de la Universitatea „Ştefan cel Mare” şi a scris teza cu titlul „Particularităţile geodemografice ale populaţiei de etnie romă din nordul Moldovei”, cu referinţe la judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Iaşi.

Munca de cercetare a dus-o şi în Franţa, unde Ionela a reuşit să facă ceea ce puţini cercetători se încumetă. S-a integrat într-o comunitate de romi ai cărei membri făceau bani şi din cerşit.

„Am fost într-un stagiu de pregătire de patru luni la Rennes, la Institutul de Cercetare de acolo”, a spus tânăra.

Pe parcursul perioadei de cercetare, Ionela Gălbău a întâlnit o femeie de etnie romă care cerşea în faţa unei catedrale. Nu a reuşit să-i câştige încrederea imediat. Voia să ştie câte persoane din familia acesteia au venit din România în Franţa, câţi copii se numără printre ele, dacă a avut conflicte cu comunitatea franceză şi dacă a fost ajutată de statul francez şi statul român. Ca să obţină răspunsuri la întrebări, doctoranda a cerşit alături de femeia romă. Nu a fost nimic forţat, ci a decurs natural. Stătea lângă cerşetoare pe treptele catedralei, când o franţuzoaică i-a pus în palmă 50 de eurocenţi. A doua zi, Ionela şi-a adus la „muncă” un păhărel din carton ca să adune bani.

”Încet - încet a început să vorbească cu mine. Eu strângeam bani lângă ea. A văzut că afacerea merge destul de bine. M-a chemat la masă. Singurele cuvinte în limba română pe care mi le-a spus au fost «hai să mâncăm». Ea refuza să vorbească în limba română. Am fost la o cantină socială, unde nu a mâncat legume, şi-a luat numai carne. Mi-a spus că locuieşte la periferia oraşului, într-o rulotă. Familia ei era mărişoară, opt persoane. Făcea parte dintr-o comunitate de 40 – 45 de persoane. Nu am reuşit să ajung la ei, pentru că nu mi-a spus exact unde se află. (...) Mi-a povestit despre conflictele pe care le-au avut şi cu membrii altor comunităţi de romi din oraş. Mi-a spus că nu mai vor să se întoarcă în ţară”, a relatat Ionela Gălbău.

După ce au mâncat, cele două s-au întors la cerşit. Când a venit seara, pe treptele catedralei şi-a făcut aparţia soţul cerşetoarei. Cei doi romi au schimbat câteva cuvinte în limba romani, după care, fără să ofere vreo explicaţie, femeia a luat paharul în care se aflau banii adunaţi de doctorandă şi a plecat. Ionela spune că nu a ripostat pentru că oricum nu avea de gând să păstreze monedele şi mărturiseşte că i se făcuse puţină teamă de bărbatul corpolent care venise după cerşetoare.

Citește continuarea AICI

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: