”Casa Doamnei”, locul din Botoșani unde nu au voie să se afle mai mult de 10 persoane - GALERIE FOTO

Zona este singura din țară unde poți să ajungi doar dacă faci control vamal.

 

Și asta pentru că locul este situat între Lacul de acumulare Stânca Costești și lacul de compensare, adică exact între frontierele de stat ale României și Republicii Moldova.

 

Este vorba despre ecosistemele de stâncărie de pe teritoriul județului Botoșani, la granița cu Republica Moldova.

 

Iar aria naturală protejată de la Stânca Ștefănești este singura din țară la care poți să ajungi doar dacă faci control vamal.

 

Potrivit Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) – Serviciul Teritorial Botoșani, situl Natura 2000 ROSCI0234 Stânca Ștefănești unul de importanță comunitară declarat pentru ”existența în acest areal a habitatului de interes comunitar prioritar 6110 – Pajiști rupicole calcifile sau bazifile cu Alysso-Sedion albi, care corespunde habitatului din România R6223 Comunități sarmatice pe stânci calcaroase cu Asplenium ruta-muraria și Schivereckia podolica”.

 

Aria naturală protejată prezintă un mare număr de specii continental-sud-estice, care împreună cu speciile europene și eurasiatice dau un caracter ponto-sarmatic particular acestei regiuni, unica stațiune în România cu Schivereckia podolica ce intră aici într-o asociație rupestră calcicolă cu totul deosebită de cele montane, aici fiind și limita vestică a arealului ei de răspândire.

 

 

Platoul ”Casa Doamnei”

 

Ecosistemul de stâncărie ocupă 47,11% din suprafața sitului și este situat pe platoul numit "Casa Doamnei", cu rocă calcaroasă la vedere, acoperită pe suprafețe mici cu strat subțire de loess.

 

Nota generală a vegetației este dată de speciile: Stipa lessingiana, Veronica incana (ventrilică), Salvici nemorosa - Festuco-Stipion, Festuca valesiaca (păiuș), Melica ciliata (mohor de piatră), Anthemis tinctoria (mușețel galben), Teucrium chamaedrys - Festucetalia valesiacae, Silene otites (lipicioasă), Linaria genistifolia - Festuco-Brometea, instalate pe suprafețele cu substrat loess, iar nota particulară este dată de speciile Asplenium ruta-muraria (feriguță de zid), Sedum maximum (ghețișoară), Alyssum saxatile (ciucușoară de stânci), Sempervivum zelebori (urechelniță) care ocupă suprafețele mici, cu roca calcaroasă la vedere, dispersate pe platoul stâncos.

 

 

Acces limitat

 

Accesul/vizitarea sitului se face solitar sau în grupuri de maxim 10 persoane. Vizitarea în grupuri mai mari de 3 persoane se face numai cu acordul scris al custodelui.

 

Important de știut, de asemenea, că exploatarea resurselor minerale neregenerabile și a rocii de suprafață din situl Stânca Ștefănești este interzisă.

 

În nord-estul României există doar două situri Natura 2000 care adăpostesc habitatul de interes comunitar prioritar 6110* Pajiști rupicole calcifile sau bazifile cu Alysso-Sedion albi: primul este șa Stânca Ștefănești, iar al doilea la Ceahlău.

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store