Lansarea cărții a avut loc, în luna aprilie, în mai multe orașe ale țării, Botoșani fiind primul pe listă, evenimentele prilejuind deopotrivă și o serie de conferințe, temele fiind nu doar incitante, ci și alese în concordanță cu vremurile pe care le trăim.

La Botoșani, de pildă, Florentin Țuca a propus tema ”Drepturile omului – produsele de lux ale modernității”, la Suceava s-a conferențiat pe marginea unui subiect nu mai puțin provocator -  ”Atentatele contemporane la adresa libertății de expresie”, în timp ce la Iași publicul a asistat la conferința cu tema ”Virusarea legitimității în post-democrație”.

Botoșăneanul care a cucerit lumea cu Cuvântul

Născut în 1969, la Vârfu Câmpului, în județul Botoșani, Florentin Țuca a urmat studiile liceale pedagogice la Suceava, alegând apoi cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a absolvit în 1993. În același an este primit în Baroul București. Obține titlul de doctor în Drept în anul 2007, cu o teză despre parteneriatul public-privat. Un moment cu adevărat răsunător se consumă cinci ani mai târziu, când publicaţia londoneză The Lawyer în conferă titlul "European Managing Partner of the Year".

Avocatul Florentin Țuca a scris la Ziarul Financiar, dar și la Dilema. A devenit o voce în domeniul juridic, dar o voce menită să ”îmblânzească” justiția, să o povestească în termeni accesibili celor care au nevoie de ea.

O primă colecție de texte a văzut lumina tiparului în urmă cu șase ani. ”Gâlceava cu juristul din mine” a reunit articole publicate în diverse publicații, de la Ziarul Financiar la Dilema și încă vreo câteva. Despre Florentin Țuca scrie Andrei Pleșu în prefața cărții ”Gâlceava…”: "Florentin Țuca e, neîndoielnic, un «expert», dar e un expert atent la spectacolul multicolor din afara expertizei sale, un om lacom de realitate, reactiv, deschis, necomplezent și ingenios. Scrie cu dexteritate, cu umor și, uneori, cu un incomod sarcasm".

A reprezentat statul roman în cazuri de arbitraj internaţional, necesitând intervenţii extrem de complexe în foarte multe domenii de drept, audieri a zeci de martori, experţi tehnici şi legali, zile şi nopţi de muncă. Dosarul EDF vs. România a durat patru ani şi avut 60.000 de pagini. Este vorba despre cererea de arbitraj depusă la Centrul International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) din Washington, prin care firma EDF cerea statului român 110 milioane de dolari.

Florentin Țuca este un iubitor de artă, dar a sprijinit deopotrivă elita românească (olimpicii din loturile internaționale), fiind alături și de marile evenimente culturale. Este un avocat de succes și un scriitor de atitudine. Sesizează anomaliile sociale, culturale, juridice. Nevoia de modele, nevoia de comunicare şi de comuniune a devenit prioritară pentru Florentin Ţuca, avocatul organizând el însuşi conferinţe, întâlniri mai mult sau mai puţin protocolare, invitaţii fiind din varii domenii, în special cel cultural.

Același Botoșani, o carte nouă

Grație proiectului ”Florentin Țuca și prietenii din universul juridic”, cartea ”Adevărul în căutare de Minister” a poposit și în Aula Colegiului Național ”A.T.Laurian” Botoșani. Reprezentantul municipalității, primarul Cosmin Andrei, a fost invitat alături de cei doi specialiști – Ioan Chelaru, președintele Uniunii Juriștilor din România, precum și av.dr. Vlad Vieriu, cadru didactic asociat, Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Moderatorul întâlnirii a fost Nicolae Cîrstea, președintele Grupului Universul Juridic. (Video jos)

”Sunt foarte încântat de revenirea la Botoșani, prima dată în calitate de speaker, a fost acum cinci ani, de ziua orașului Botoșani, atunci am vorbit despre o temă interesantă, și anume conflictul dintre generații. Astăzi vorbesc despre drepturile omului”, și-a început discursul avocatul Florentin Țuca, prefațând întâlnirea cu câteva versuri din Eminescu (”Împărat și proletar”).

Un an pandemic, un an de transformări sociale și umane, nu poate să nu producă și consecințe. Una dintre ele poate fi și cartea. Scrisă sau citită.

”Atunci când, cu mulți ani în urmă, am citit pentru prima oară romanul „1984” al lui George Orwell și, apoi, la puțin timp după aceea, „Minunata lume nouă” a lui Aldous Huxley, m-am bucurat, printre altele, de imensa distanță care, în mintea mea naivă, mă separa de lumile distopice construite de cele două capodopere. Erau bucuria celui care revine la realitatea matinală după trezirea dintr-un coșmar chinuitor și ușurarea de a vedea, de pe malul unei realități digerabile, că ficțiunea hidoasă crescuse pe malul celălalt, peste o apă de netrecut. La adăpostul acestei distanțe, mi-am permis adesea tihna unor priviri contemplative asupra imediatului, debarasate de mari frământări și temeri, încărcate mai degrabă de nostalgie, introspecții și chiar poftă de umor. Am împachetat aceste priviri și gânduri în câteva texte din debutul prezentei colecții, pe post de introducere senină”,

Florentin Țuca, avocat

Distanța dintre maluri s-a micșorat, ”iar relația dintre realitate și distopie tinde să capete aparența unei amicale, dar periculoase vecinătăți”.

”Descoperirea acestei tot mai vizibile apropieri de planuri m-a pus în gardă, iar majoritatea articolelor aranjate cronologic în volumul de față sunt expresia unor autentice dezamăgiri, îngrijorări sau semnale de alarmă, după caz, asociate cu predilecție unor trimiteri comparative la universurile ficționale imaginate de Orwell și Huxley”,

Florentin Țuca, avocat

Avocatul a punctat o serie de aspecte, însă discuția a fost ancorată îndeosebi în centrul sau în preajma faptului că, de o vreme, atât în plan național, cât și în plan internațional, ”plecând de la anumite pretexte, drepturile omului au suferit anumite restricții și limitări”.

”În spațiul românesc au apărut restrângeri ale drepturilor fundamentale în special sub umbrela Big Brother. Eu, ca jurist și avocat, am protestat inclusiv în paginile acestui volum împotriva restricțiilor care au vizat libertatea profesiei de avocat. Ultima găselniță: s-a numit o lege care obligă avocații să fie entități raportoare. Să raporteze instituțiilor abilitate orice suspiciuni cu privire la activitatea propriilor lor clienți. Mai pe românește, să facă din avocați turnători, denunțători. Și separat de aceste restricții plasate sub umbrela legilor Big Brother, ne-am pomenit și cu alte două intervenții. Două pretexte care ne afectează zilele. Primul este așa numita luptă anticorupție, care în anii 2008-2010 a făcut posibilă intervenția unor legi și pe baza lor a unor abuzuri extraordinare. Și, în 11 martie 2020, declararea pandemiei la nivel internațional, pretext care a dus la noi restricții”,

Florentin Țuca, avocat

”Adevărul în căutare de Minister”

Clădită pe baza unor texte/situații din 2014 și până în 2021, cartea ne așază înainte o construcție recognoscibilă tocmai grație subiectelor care ne afectează în cotidian, acel edificiu la care cu sârg au lucrat cei care astăzi ”ne fac legi (…) și ne vorbesc filosofie”.

Citind cartea lui Florentin Țuca putem zări mai clar și firul roșu al unui scenariu (cât de folosit este acest cuvânt în zilele noastre!) care se naște din semințele atât de nevinovat/inocent colportate în ultimul deceniu de către mesagerii noii lumi. Și ne referim aici la zgomotoasele teme ale corectitudinii politice, la subiecte aruncate sau impuse, la răsturnări de mentalități așa-zis retrograd-tradiționaliste și punerea în loc a ideilor doar aparent progresiste, dacă ne gândim că ele au mai fost portdrapel și în alte momente ale istoriei.

Cartea ”Adevărul în căutare de Minister” ilustrează, din această perspectivă, o imagine de ansamblu a unui timp atent și îndelung programat, secționat la milimetru și (re)croit pe măsura noilor democrații. De la ”Crăciun fericit (de altădată)” la textul de final, cu trimitere la un ”Crăciun fericit” de astăzi, nu ai cum să nu înțelegi că și de o parte și de cealaltă a firului roșu se află aceiași oameni (entități, parcă nu se mai potrivește aici cuvântul ”oameni”).

Cartea pune cititorul sub oareșce presiuni: lingvistică, intelectuală, logică, chiar cu nuanțe de umor, menite să lărgească spațiul și să creeze agora, acel loc destinat și consacrat adunărilor publice de care ni se face tot mai dor. De la un capăt la altul, cartea este o pledoarie – i-am spune avocățească, dar am da apă la unele mori – care, dincolo de elocința și de strălucirea ei în verb și în metaforă, este mai presus de toate un discurs în arena marilor oratori ai Antichității.

”Adaosul” avocățesc – să-i dăm Cezarului ce este al Cezarului – se lipește tocmai în acest plus de oralitate, de sonoritate a discursului în arena luptelor de idei. Tocmai de aceea articolele par dictate, și nu scrise direct de mâna autorului, accentuând astfel aceste elemente care apropie publicul, și vorbim mai ales despre păstrarea unor expresii/cuvinte întocmai ca în vorbirea curentă, fapt care face și mai autentică senzația de discurs, de pledoarie. Însă marele atu al acestei cărți vine din rigurozitatea argumentelor, din disciplina ideilor, din temele care devin pe parcurs model de gândire structurate anume spre a fi corect înțelese și asumat însușite.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: