Sâmbătă, 25 martie, credincioșii sărbătoresc Buna Vestire sau Blagoveștenia, cum este cunoscută popular.
Cei care țin Marele Post al Paștelui au dezlegare la pește.
În „Obiceiuri şi datini din judeţul Alba”, Avram Cristea povestește că în unele aşezări din Apuseni gospodarii stropesc cu ţuică la rădăcina pomilor şi cu vin la rădăcina viţei de vie, ca să aibă rod bogat în acel an. De asemenea, tot în Alba, mai era obiceiul ca în zorii zilei să se afume cu „pozdări” de cânepă şi cu tămâie pomii din livezi, pentru a alunga bolile şi dăunătorii.
De Buna Vestire se poate ara, dar nu şi semăna, căci păsările vor mânca boabele ce urmează să ajungă sub brazdă. De Blagoveştenie sosesc rândunele şi cucul începe să cânte. Cucul cântă mereu până la Sânziene sau Sânpetru, când se spune că mănâncă orz sau boabe de cireşe şi se îneacă. Nemaiputând cânta, se transformă în uliu şi aşa rămâne până anul viitor, când îşi recapătă glasul de Blagoveştenie. În unele sate, de Buna Vestire, se face un foc în curte, în faţa uşii, şi lângă el sunt puse pâine, sare şi o cofă cu apă, ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea apă. Pâinea şi sarea sunt apoi date de pomană.
Gospodinele nu păstrează ouăle făcute în ziua de Buna Vestire, căci, dacă le vor pune sub cloşcă, nu vor ieşi pui sănătoşi. Bărbaţii nu se ceartă cu nevestele, că altfel se vor sfădi tot anul.
În calendarul popular, Buna vestire este cunoscută și sub denumirea de Ziua Cucului. Se spune că în această zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii. Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!”
Există obiceiul ca în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele. Numărul ar putea fi câți ani mai avem de trăit.
În această zi, tradiția mai spune că flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita)?”. Dacă se întâmplă ca după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de așteptare.
Iar, dacă el nu cântă, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică. De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.
Se spune că, dacă în ziua de Blagoveştenie timpul va fi frumos, tot anul are să fie bun. Şi cum va fi vremea în ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi de Paşte. Iar dacă de Buna Vestire se află şi frunza verde, atunci anul va fi cu belşug. Dacă în ziua praznicului e ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte.
Craca pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, în speranţa că flăcăii nu le vor ocoli.
Tradiţia spune că de Buna Vestire nu e bine să ieşim din casă flămânzi sau fără bani în buzunar. Mai mult, la auzul cântecului cucului, e bine să aruncăm un bănuţ în direcţia din care se aude glăsuirea păsării, pentru a avea noroc tot anul. Fetele nemăritate sau holteii ascultă cântatul cucului pentru a afla când se căsătoresc, fiecare tril echivalând cu un an.
În Transilvania, se mai păstrează un obicei străvechi. De seara, se pregătesc câteva obiecte rituale: o oală cu jar, tămâie şi clopoţei. Cel care se scoală primul în acea familie iese din casă, pune tămâie peste jar şi înconjoară clădirea de trei ori; apoi, afumă vitele şi pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că astfel se alungă energiile negative şi bolile din gospodărie.
De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, dar şi vitele din grajduri şi le lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca ele să fie sănătoase tot anul. De Blagoveştenie este dezlegare la peşte. Este bine să mâncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi… ca peştele.
Dacă găinile sau orice pasăre de curte ouă, acestea nu se pun sub cloşcă, pentru că vor ieşi pui bolnavi şi vor aduce pagubă în familie.
Femeile care vor să aibă copii ţin post negru, beau agheasmă şi se roagă Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri să facă minuni în familia lor.A doua zi dupa Buna-Vestire, adică pe 26 martie, numită de popor „Stoborul Blagovesteniilor” sau „Blagovesnicul” e serbata de femei pentru boli, lovituri sau să nu li se caliceasca copiii. (Sursa: Ziarul Evenimentul)
