Produse Sub Brandul „Bunătăți de la Iaz”

Inginerul piscicol Diadem Atodiresei, proprietarul companiilor Rompescaris şi Pirania, produce anual 1.000 de tone de peşte de acvacultură în două ferme piscicole din Iaşi şi Botoşani. Pentru a adăuga plusvaloare, familia a dezvoltat şi o mică  secţie de procesare, unde  pregăteşte preparate din peşte sub brandul „Bunătăţi de la Iaz”, care se vând în băcănii.

„Am moştenit această pasiune, sunt a treia generaţie de piscicultori. Bunicul meu a lucrat în domeniu, tatăl meu a fost şef de fermă iar eu la rândul meu continui tradiţia şi încerc să fac tot ce se poate face ca să obţin rezultate”, a spus el. La Botoşani, antreprenorul are o fermă piscicolă pe 370 de hectare iar la Iaşi  o fermă de 450 de hectare, unde produce peste 1.000 de tone de peşte, respectiv crap, sânger, novac, cosaş, caras,  şalău, somn. Peştele este vândut în toată regiunea Moldovei, iar compania are contracte cu marile hipermarketuri, de la Auchan la Carrefour dar şi cu pescăriile locale.

Pentru a se dezvolta, el spune că a accesat cinci proiecte cu fonduri europene iar tot profitul a fost reinvestit în aceste ferme pentru a putea ţine pasul cu concurenţa. „Suntem obligaţi să facem investiţii permanent ca să facem faţă concurenţei colegilor din Bulgaria, Ungaria sau Cehia. Fermierii piscicoli din aceste ţări sunt susţinuţi de stat”. Antreprenorul vinde şi produse din peşte sub brandul "Bunătăţi de la Iaz",  toată familia extinsă fiind implicată în acest business.

Sora şi soţia inginerului piscicol se ocupă de distribuţie iar fiica de produse tradiţionale, realizate după reţetele mamei şi bunicii.

 „Avem o bucătărie ca la bunici de fapt, unde producem zacuscă de peşte cu ardei şi zacuscă de peşte cu ciuperci. Zacusca de peşte cu ardei este un produs atestat tradiţional. Mai avem pasta de novac şi de crap şi peştele afumat şi marinata de peşte”.

Deşi consumul de peşte a crescut în România, cererea este susţinută de peştele adus din import. Producţia locală de crap este în scădere, singura producţie care a crescut fiind cea de păstrăv.

El spune că în principal novacul se pretează cel mai bine la industrializare pentru că are un randament mai bun şi  un gust deosebit.

Rezultate financiare și proiecte de dezvoltare

Rompescaris a avut anul trecut 7,8 mil. lei cifră de afaceri şi profit net de 830.000 lei iar Pirania a avut afaceri de 13,9 mil. lei şi profit net de 473.000 lei, arată datele publice de la mfinante.ro.

„Nu ştim cu ce cifra de afaceri vom finaliza anul acesta pentru că am fost foarte afectaţi de secetă, am avut acumulări care sunt cu apa la jumătate din necesar. A fost o luptă să reuşim să facem peştele să supravieţuiască”.

În total, în firmele pe care le controlează sunt  peste 100 de angajaţi, dintre care 10 ingineri pisicoli.

Următoarea direcţie de dezvoltare este să proceseze mai mult, pentru a aduce plus valoare peştelui.

„Eu sper că vor creşte veniturile românilor şi atunci aceştia vor prefera să cumpere peştele gata pus în farfurie, gata preparat. Producţia nu o putem dezvolta mai mult iar atunci trebuie să adăugăm valoare prin procesare”. 

El spune că a început să aibă colaborări cu băcăniile din Bucureşti şi Arad. Inginerul piscicol mai subliniază că în vechiul regim fiecare întreprindere piscicolă avea şi o fabrică  de semiconserve iar peştele se procesa, dar acum mai numărăm pe degete fabricile de peşte, potrivit zf.ro

România are o producţie de sub 10.000 de tone de peşte de acvacultură, dar importă  peste 100.000 de tone de peşte. Românii consumă în mod oficial 8,5 kilograme de peşte anual în medie, per cap de locuitor, faţă de 23 kg media europeană, arată ultimele datele din piaţă.

(Foto: zf.ro)