Botoșani, printre județele cu cele mai multe cazuri de tuberculoză

Peste 75 cazuri/100.000 de locuitori au fost înregistrate în decursul anului trecut.

 

Peste nouă mii de cazuri în 2023

 

Rata incidenţei tuberculozei a fost, în anul 2023, de 48/100.000 de locuitori, fiind înregistrate 9.572 de cazuri, dintre care 429 la copii, a informat, vineri, Institutul "Marius Nasta".

 

"Cu ocazia zilei de 24 martie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta (IPMN), aduce în prim plan tema 'Tuberculoza şi Poluarea'. Datele Programului Naţional de Prevenire şi Control al Tuberculozei, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, sub coordonarea IPMN, arată că în anul 2023 rata incidenţei tuberculozei, în rândul populaţiei, a ajuns la 48 de cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori, faţă de de 46,3 în 2022 şi 39,7 în 2021. Comparativ cu anul precedent cifrele actuale sunt în creştere cu peste 700 de pacienţi, în anul 2022 au fost înregistrate 8.824 de cazuri de tuberculoză, din care 327 au fost copii", se arată într-un comunicat de presă al unităţii medicale.

 

Potrivit sursei citate, acesta este al treilea an consecutiv de creştere a incidenţei tuberculozei în România.

 

Botoșani în topul județelor cu cele mai multe cazuri

 

Județele cu cea mai mare incidență a tuberculozei sunt Dolj, Teleorman, Giurgiu, Brăila şi Botoșani, unde s-au înregistrat peste 75 de cazuri/100.000 de locuitori. La polul opus sunt Covasna, Bistrița-Năsăud, Alba, Brașov şi Sălaj cu mai puțin de 30 de cazuri/100.000 de locuitori, potrivit agerpres.ro.

 

În cazul tuberculozei depistate la copii, judeţele cu incidenţă mare sunt Teleorman cu aproape 80 de cazuri/100.000 de locuitori, Brăila, Giurgiu, Călăraşi şi Bihor. Judeţul cu incidenţă zero la copii este judeţul Alba, iar incidenţele cele mai mici sunt înregistrate în Botoşani, Sălaj şi Covasna.

 

În opinia specialiştilor, creşterea incidenţei tuberculozei în România în ultimii ani se aliniază trendului internaţional fiind o consecinţă a deficitului de diagnostic din anul 2020, însă situaţia este una "care impune cercetări suplimentare".