Transferurile către administrația locală sunt concepute pentru a reduce diferențele de capacitate fiscală între județe, dar ele pot funcționa și ca o armă economică.
Județele Botoșani, Sălaj, Vaslui, Vrancea, Vâlcea și Teleorman au un dezechilibru fiscal ridicat, depinzând de transferurile de la bugetul de stat pentru a supraviețui.
Asta reiese dintr-un studiu publicat de un grup de specialiști români.
Altfel spus, aceste județe – printre care și Botoșani – sunt mai ușor controlabile politic, fiind dependente de banii de la București, potrivit Hotnews.
În aceste județe, transferurile sunt cele mai importante ca sursă de finanțare pentru cheltuielile județelor.
Transferurile către administrația locală sunt concepute de fapt pentru a reduce diferențele de capacitate fiscală între județe, dar ele pot funcționa și ca o armă economică.
Hotnews publică o hartă care reflectă dependența fiecărui județ din România de Bugetul de Stat (măsurate prin deficitul fiscal).
Datele pentru județul Botoșani sunt:
Deficit (lei): 36,465,612
Deficit (%): 9,88
Bucureștiul e cea mai autonomă administrație locală din România. Alte județe cu tendință de creștere a autonomiei financiare locale Argeș, Brașov, Cluj, Constanta, Ilfov, Sibiu și Timiș, mai ales în ultimii ani, de când autoritățile locale au găsit căi de creștere a propriilor venituri (atât printr-o mai bună colectare a acestora cât și prin programele de dezvoltare bazate pe dezvoltarea mediului de afaceri).
Există județe cu un PIB pe cap de locuitor ridicat, dar cu o prestare minimă de servicii publice (Gorj, Alba), sau județe cu un nivel scăzut al PIB pe cap de locuitor, dar cu un nivel semnificativ al cheltuielilor publice locale (Iași).
Un nivel ridicat de responsabilitate fiscală se înregistrează în Timiş, Constanţa, Cluj, Prahova, Braşov, Bihor şi Iaşi, mai arată autorii documentului.
Cel mai sărac județ din țară este Vaslui.
Raportul dintre cele două (București și Vaslui) este de aproape șase la unu, adică de șase ori mai mare PIB/capita în București decât în Vaslui.
Avem regiunea București-Ilfov, care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS2, cu nivel al PIB-ului per capita 164 față de media de 100 a UE. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln, adică avem un nivel de dezvoltare economică foarte înalt.
Pe de altă parte, avem și regiunea de Nord-Est a țării care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului. Ocupă locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană, potrivit sursei citate.
