Banii judetului merg cu limuzina

 

Aproape 7 miliarde de lei vechi si-au propus  Consiliul Judetean si unitatile subordonate sa  cheltuie in acest an numai pe automobile.  Peste 30% din banii alocati pentru asa- numitele dotari independente, practic  achizitiile de bunuri realizate in 2007, au ca  obiect cumpararea unor masini. Saracie tratata cu Touaregul masini CJ 2 Profitind de abrogarea actului normativ care  obliga institutiile publice sa achizitioneze doar  mijloace de transport produse in tara, sefii CJ  au propus, iar consilierii au aprobat, cumpararea  unor masini nu tocmai ieftine. Desi conducerea Consiliului se plinge mai  mereu de lipsa banilor si bugetul de austeritate, institutia este in plina procedura de achizitie a  unei masini de teren de circa 50.000 de euro  destinata presedintelui CJ. Explicatia ... ? "Sintem prea saraci ca sa ne  permitem sa luam lucruri ieftine si  probabil ca sa se evite aceasta problema s-a  convenit sa schimbe deci cele doua masini si  in felul asta de fapt sa intram in legalitate ....Sigur ca, o masina buna presupune  si un pret mai mare", a declarat Marcela Lozneanu,  vicepresedinte CJ. Reprezentantii CJ sustin ca sint obligati de lege sa  inlocuiasca doua dintre masini, a presedintelui  Contac si a vicepresedintelui  Lozneanu, intrucit, potrivit normativelor, ele trebuie  date la casare. In plus, daca un angajat al  Consiliului ar suferi un accident cu o masina  care ar trebui sa ajunga la casare, raspunzatori ar  fi sefii institutiei. Automobilele actuale  considerate uzate nu vor fi insa nici intr-un caz  date la dezmembrari. Drept pentru care.... "Cele care sint inlocuite evident ca nu sint aruncate, ci sint date mai departe altor  institutii care le-ar putea folosi pe plan  local pentru activitati pe distante scurte", sustine senin Dorin Ciustea, vicepresedinte CJ. Asadar, cind automobilele ajung la alte  unitati, nu prea se mai tine seama de norma de  casare, iar noii proprietari le pot utiliza linistiti in  continuare. Masini noi la tot poporu’ masini CJ 4 Nu doar seful CJ se va plimba din acest an cu  masina noua. Muzeul Judetean de IstorieCentrul Militar Judetean si Directia Generala de  Asistenta Sociala si Protectia Copilului au  alocate fiecare intre 320 si 400 milioane de lei  vechi pentru achizitionarea unor  masini. Directia Judeteana de Drumuri si  Poduri cheltuie aproape un miliard de lei vechi  pentru cumpararea unui autovehicul special cu  sapte locuri, iar Orchestra Rapsozii  Botosanilor 2,8 miliarde de lei vechi pentru  achizitionarea unui autocar. Rochie de mireasa pentru Memorialul Ipotesti Perdeluta crosetata, cearsaf din pinza alba, cu  dantela, fata de masa tesuta industrial si chiar o  rochie de mireasa, sint doar citeva din bunurile  pe care Memorialul Ipotesti le-a cumparat  sau urmeaza sa le achizitioneze in acest an  ca obiecte de patrmoniu. Asemeni automobilelor, toate  aceste obiecte, dar si multe altele, sint  introduse pe aceeasi lista buclucasa a asa- numitelor "dotari independente". Este  vorba de achizitii anuale de circa 10.000 euro care  se efectueaza fara licitatie, fara selectie de  oferte si fara ca macar sa se faca vreun anunt  public. "Stiu ca exista suspiciuni pentru  chestiunea achizitionarii acestor  obiecte.  De ce? Pentru ca ele au un statut  special. Nu sint obiecte noi pe care le cumperi,  nu sint produse de serie, nu intra nici in  categoria celor pentru care trebuie sa facem  licitatie. Ele sint obiecte pentru care noi, un an  de zile umblam, le gasim intimplator sau nu", a declarat Valentin Cosereanu, director  Memorialul Ipotesti Preturi la mica intelegere Atit sefii institutiilor de cultura din subordinea  CJ, cit si vicepresedintii Consiliului sustin ca o  licitatie ori o selectie de oferte, practic nu pot  avea loc, dar nici nu s-au obosit sa incerce. "Nu stiu sa se fi incercat, eu stiu doar ca  in momentul in care se gaseste un obiect dintr- acesta care prezinta o valoare deosebita se  incearca dupa aceea sa se faca niste demersuri  ca aceste obiecte sa ajunga acolo unde le  este locul", a declarat Marcela Lozneanu,  vicepresedinte CJ. Si atunci, cum se stabilesc preturile? "Preturile? Se face o comisie cu niste  specialisti, fiecare pe domeniu lui din cadrul  centrului. Daca unele obiecte depasesc  ompetenta noastra de datare atunci cerem sa  fie in comisia asta ... a unui om care e de  specialitatea respectiva. Piata este pina la urma ... daca e sa o  luam asa ... eu pot sa va spun ... pe baza de  cuvint deocamdata ... dar trebuie verificat.  Piata este cea pe care o fac anticariatele. Si  acolo eu va garantez ca sint preturi mult mai  mari" sustine Valentin Cosereanu, director  Memorialul Ipotesti Fiecare persoana implicata direct sau  indirect in aceste achizitii are propria varianta in  privinta modului de stabilire a preturilor. "Valoarea unui bun este stabilita in primul rand de cel care doreste sa instraineze o anumita piesa", declara Lucica Pirvan, director Muzeul  Judetean de Istorie. Sau.... "Reporter:-Cum se stabilesc preturile? Preturile in primul rand se stabilesc in functie de vanzarile pietei. Pornind de la preturile pe care mesterii le pun pentru ca ei stiu cel mai bine ce material au folosit, volumul de munca, timpul de munca pe care l-au depus", sustine Steliana Baltuta, sef Sectia de  Etnografie a Muzeului Judetean de Istorie. O alta explicatie ar fi.... " Nu se face asa, la voia intimplarii. Se  face o evaluare. Pe noi ne intereseaza valoarea  bunului cultural sau valoarea lui istorica decit valoarea lui materiala" a declarat Dorin Ciustea, vicepresedinte CJ. Alexandru Sandu, singurul expert tehnic in arta plastica din Botosani  si Suceava sustine insa ca, pina la urma, preturile  sint stabilite ... la mica intelegere. "Reporter-Care este procedura, cam cum se  stabilesc aceste preturi? - Alexandru Sandu : In general preturile sint relative,  conventionale, contabile, fluctuante -Reporter- Exista o bursa sau ceva de acest gen? - Alexandru Sandu : La Botosani exista o bursa subterana, nu  exista ceva oficial. Se vehiculeaza ideea ca,  de fapt merg niste oameni in teritoriu,  cumpara aceste piese la preturi scazute de la  oameni care nu stiu care este si apoi le vind  la preturi mult mai scumpe la institutii. Da, e adevarat, in mod frecvent asa se intimpla  Dar institutia nu poate verifica lucrul asta si  uneori este serioasa cind gaseste un obiect  pe care il cauta de multa vreme" . Printre piesele de patrimoniu pe care le-au  cumparat in 2007 institutiile de cultura din  subordinea Consiliului Judetean se numara  inclusiv o rochie de mireasa din 1968. "Reporter-Am vazut printre alte chestiuni  care se cumpara inclusiv o rochie de  mireasa din 1968. Poate reprezenta ea o piesa  de patrimoniu? - Alexandru Sandu : Daca ar fi apartinut unei personalitati, in  rest nu cred ca ar interesa....... - Reporter-Muzeul de Etnografie tocmai a cumparat una  din 1968 si nu a apartinut unei  personalitati - Alexandru Sandu : Poate a avut nevoie pentru a intregi un set  de costume. Nu doar achizitionarea unor piese de patrimoniu  isca semne de intrebarea. Memorialul  Ipotesti are repartizate in bugetul pe anul in curs  nici mai mult nici mai putin de 600 de milioane  de lei vechi pentru achizitionarea a doar trei  panouri de orientare. "Noi vrem sa facem toata incinta si  marginea incintei noastre cu o  semnalistica peste tot. Si noi vrem sa  punem niste panouri de orientare, ele sint inalte  ca la benzinarie cu lumina inauntru sau  luminate pe spoturi in asa fel incit sa fie marcat ... Ne trebuie Biblioteca Nationala de  Poezei, Muzeul Mihai Eminescu, Casa  Papadopol, dupa aceea, alelalte care costa  infinit mai putin. Spre WC, spre casa..."a mai declarat Valentin Cosereanu, director  Memorialul Ipotesti Investigatie efectuata in mai 2007