Astăzi este o zi sfântă, pe care credincioșii o respectă cu sfințenie. Milioane de români țin cont de o serie de obiceiuri și tradiții adânc împământate în colectivul popular. Ei știu că trebuie să evite o anumită situație pentru a nu avea necazuri tot anul.

Luni, 21 iunie, creștin ortodocșii sărbătoresc un moment plin de încărcătură religioasă, cunosc sub denumirea de „Lunea Sfântului Duh”.

În a după Rusalii, este sărbătorit Duhul Sfânt, una dintre cele trei persoane ale Treimii, alături de Tatăl și de Fiul său, Isus Hristos. Mai exact, a doua zi de Rusalii este închinată Sfintei Treimi, sau a Duhului Sfânt. Întrucât Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi, sărbătoarea Rusaliilor având astfel două zile.

A doua zi după Rusalii mai este cunoscută de români ca fiind sărbătoarea Sfintei Treimi. La catolici, Sfânta Treime e sărbătorită în prima Duminică după Rusalii. Lunea Sfântului Duh este sărbătorită, anul acesta, pe 21 iunie, fiind a doua zi după duminica Pogorârii Sfântului sau duminica Rusaliilor. În Lunea Sfântului Duh sau Lunea Rusaliilor, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi.

Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, împreună cu cea a Paştilor. Aceasta este prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli ai lui Iisus Hristos. Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea, cum mai este cunoscută sărbătoarea de Rusalii, era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Ulterior, sărbătoarea a fost separată, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.

Tradiția populară spune că cei care se ceartă în Lunea Sfântului Duh vor avea parte de necazuri. Credincioșii sunt îndemnați să petreacă Lunea Sfântului Duh în pace și înțelegere. În această zi blestemele se prind, dar se și întorc asupra celui care le invocă.

Este interzis scăldatul sau spălatul, „rusaliile“ sau zânele apelor continuându-şi sărbătoarea şi astăzi.

În unele zone ale ţării, în a doua zi de Rusalii se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. Se împart și farfurii frumos împodobite pentru cei vii. În unele zone, oamenii îşi împodobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

În ziua a doua de Rusalii, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare frunze de nuc sau de tei sfințite la biserică, pentru a nu fi luați din Rusalii sau pociți de către Ielele neiertătoare. De Rusalii, timp de 9 săptămâni, nu se vor mai culege ierburi de leac.

De Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și te pot pedepsi. Tot de Rusalii nu se intră nici în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, deoarece, conform miturilor populare, te poți întâlni cu spiritele rele.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: