Ministerul Apărării Naţionale (MApN)  a declanşat procedurile de angajare de specialişti psihologi în Armata Română. Demersul, anunţat cu jumătate de an în urmă, este considerat vital de către conducerea MApN din două motive.
 

În primul rând din cauza lipsei cadrelor specializate în „Psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale” şi, mai apoi, din cauza numărului relativ mare  de militari care se întorc din teatre de operaţii cu „sindrom de stres post-traumatic”, necesitând o îngrijire psihologică specială, foarte aplicată, oarecum de nişă.

Campania de recrutare a psihologilor pentru MApN este organizată de U.M. 02490 din Bucureşti prin mai multe unităţi militare şi constă în concursuri de ocupare a unor funcţii prevăzute cu grade de ofiţeri. Este vorba de ocuparea unor posturi de ofiţer specialist psiholog cu diverse încadrări, în funcţie de complexitatea pregătirii sau a vechimii în domeniu. Astfel, gradul maxim de încadrare va fi de colonel, dar există funcţii libere şi pentru psihologi care vor fi încadraţi ca maior sau căpitan.

De menţionat că funcţiile scoase la concurs sunt în Capitală, dar şi în mai multe zone din ţară precum Galaţi, Cincu, Floreşti, Ploieşti, Roman, Focşani, Brăila, Predeal, Botoşani,Topraisar sau Râmnicu Vâlcea.

Condiţiile de angajare

Pe lângă cerinţele specifice postului pe care îl vor ocupa-studii superioare de lungă durată, deţinerea atestatului de psihologie cu drept de liberă practică în specialitatea „Psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale”- candidaţii trebuie să îndeplinească nişte condiţii obligatorii pentru recrutarea în sistemul militar. Astfel, printre altele, trebuie să aibă cetăţenie română şi domiciliul stabil în România de cel puţin 6 luni şi să nu fi fost condamnaţi pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Cadidaţii nu trebuie să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice şi să nu facă parte din organizaţii interzise de legislaţie. În plus, nu pot să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii sau asociaţii comerciale.

Calendarul concursului

Cei care vor să aplice pentru aceste funcţii pot depune deja dosarele la sediul unităţii unde postul este scos la concurs. Înscrierile se încheie în ziua de 17 august. Urmează o perioadă de verificare a dosarelor, iar cei care sunt declaraţi “admis” fac în perioada 03 – 07 septembrie examinarea medicală care este eliminatorie, la fel ca şi evaluările psihologice şi de aptitudini fizice care vor avea loc între 10 şi 14 septembrie.

Cei care trec şi de aceste etape ajung la testul scris care va avea loc pe 20 septembrie. În fine, după soluţionarea eventualelor contestaţii, pe 26 septembrie sunt anunţaţi câştigătorii concursului pentru încadrare ca ofiţeri psihologi ai Armatei Române.

Care este oferta financiară

Conform unei ultime grile de salarizare a MApN, faţă de anul trecut, salariile în Armată au crescut cu 15-20 la sută pentru aproape toate funcţiile.

În acest moment, solda lunară se compune dintr-o parte fixă alcătuită din solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă şi o parte variabilă compusă din indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale. Pentru aceste funcţii de psihologi militari soldele sunt de 3.147 de lei pentru un căpitan şi 3.815 de lei pentru un maior, informează Adevărul. Apoi un locotenent-colonel este remunerat cu 4.663 de lei, iar un colonel cu 6.025 de lei. La capitolul beneficii materiale pot fi încadrate din acest an şi diurnele duble pe care militarii le încasează în comparaţie cu alţi bugetari.

Astfel dacă pleacă la o distanţă mai mare de 5 km de localitatea în care îşi are locul permanent de muncă angajatul beneficiază, pe perioada executării acestor tipuri de misiuni, de suma zilnică de 85 de lei. Apoi, tot din acest an, militarii pleacă în concedii pe banii lor, urmând ca la întoarcere să deconteze cheltuielile în limita sume de 1.450 de lei. În plus, chiria locuinţei este compensată de MApN. Militari români cu sindromul de stres post-traumatic Responsabilii MApN au comunicat cu ceva timp în urmă că este imperios necesar să se facă un pas mai departe în domeniul asistenţei psihologice pentru Armata Română.

Se pare că MApN vrea, printre altele, o asistenţă psihologică mai bună pentru militarii afectaţi de sindromul de stres post-traumatic. La începutul anului, în Armata Română erau înregistrate 19 astfel cazuri. În concluzie, ministru Apărării, Mihai Fifor, a declarat că s-au creat premisele unei abordări noi în domeniu pornind de la experienţa unor state mai avansate, dând ca exemplu Canada.

“Am realizat că, iată, sindromul de stres postraumatic este tratat altfel şi privit altfel de Armatele celelalte care au experienţă, din păcate, mai bogată în teatrele de operaţii. Discutăm lucrul acesta cât se poate de aplicat, să vedem cum facem să construim un nou concept”, a mai spus, la acea vreme, Mihai Fifor după o întâlnire cu specialiştii Centrului de investigaţii sociocomportamentale al MApN.