Anul acesta ne numărăm!

În funcție de numărul populației este stabilit rangul unui județ sau municipiu. Tot în funcție de acest indicativ se stabilește numărul de consilieri județeni sau locali. Sau anumite finanțări primite de județ pe mai multe segmente de activitate: sănătate, educație, social.

Ultimul recensământ general a avut loc în România în 2011 și ar fi trebuit să fie repetat anul trecut. Din cauza pandemiei a fost amânat pentru 2022.

Ca premieră, este pentru prima dată când colectarea de date va fi efectuată în sistem electronic și chiar cu titlu propriu, fără a mai fi necesară prezența recenzorilor la ușa locuinței.

Toate detaliile privitoare la această importantă activitate care începe în primăvară au fost furnizate pentru Botoșăneanul de Valentin Popa, directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) Botoșani.

Recensământul începe cu autorecenzarea

Anul 2022 va fi unul extrem de important prin prisma faptului că va avea loc Recensământul General al Populației, care este desfășurat din 10 în 10 ani.

• În anul 2021 trebuia să aibă loc Recensământul General al Populației și Locuințelor. Având în vedere anul pandemic, s-a luat decizia în comisia centrală de recensământ de a amâna culegerea datelor pentru anul 2022, respectiv luna martie până în luna iulie a acestui an.

Există noutăți în modul de organizare, desfășurare a acestui recensământ?

• Față de cel din 2011 acest recensământ este primul în format electronic. Totul este digital, având în vedere atât culegerea datelor în perioada 14 martie – 15 mai, cât și perioada ulterioară, 16 mai – 17 iulie. Prima parte (14 martie – 15 mai) noi am denumit-o autorecenzarea, este atunci când populația se poate autorecenza. Aici sunt două etape: cea de recenzare a populației de la domiciliu, fiecare se poate recenza și își poate recenza familia și este autorecenzarea asistată. Aici vor fi recrutați anumiți recenzori de recenzare asistată care vor fi la primării. Aceștia vor ajuta populația care nu beneficiază de tehnică de calcul, de cunoștințe de calculator, să meargă la primării și să se autorecenzeze de acolo. Fiecare autor de recenzare asistată va avea câte două tablete și sperăm noi ca procentul să fie cât mai mare datorită beneficiilor care sunt de pe urma autorecenzării.
• Iar apoi va urma etapa a doua, cum spuneam mai devreme, 16 mai – 17 iulie, cu recenzarea pe teren care tot în format electronic va fi, în sensul în care recenzorii vor avea tablete, nu vor mai exista acel format pe hârtie, cum se mergea cu mapa albastră, cum știm de la recensământul trecut. Se va merge din ușă în ușă și vom recenza „om cu om și casă cu casă”, care este și deviza acestui recensământ.

Vor recenza toate persoanele sau doar pe cele care nu au participat la etapa de autorecenzare?

• Momentul de referință al recensământului este data de 1 decembrie, ora 0:00. Recenzorul, când va ajunge, va recenza numai pe aceia care nu s-au autorecenzat în prima parte și nici la cea asistată. Recenzorul pe tabletă va avea un OPIS, va avea o hartă cu punctele unde trebuie să meargă. Fiecare recenzor va avea înainte de etapa de autorecenzare, un sector care va avea în jur de 500 – 600 de locuințe. Cu cât populația se va recenza mai mult cu atât gradul de încărcare al recenzorului scade. Plata unui recenzor este la fel ca și la un recenzor asistat, nu vor exista diferențe majore. În schimb, sunt câteva localități răsfirate acolo, unde recenzorul are de parcurs mai mulți kilometri sau o etapă mai mare pentru a ajunge la locuințe. Și acolo într-adevăr crește prețul cu care este plătit pe chestionar și pe locuință. Este un preț care se plătește pe locuință și este un preț care se plătește pe chestionarul pe persoană.

Sute de oameni angrenați la recensământ

Ați început deja procedurile de angajare a recenzorilor?

• Nu, încă nu. Noi pregătirea am început-o din anul 2020, pentru acest recensământ. Suntem în etapa în care se stabilesc sectoarele, s-a făcut sectorizarea județului, avem colegi care lucrează în acest sens. Urmează să avem o instruire la INS după care vom face și noi instruiri în județ. Iar primăriile vor recruta acești recenzori, iar noi îi vom selecta, în sensul în care ne vom asigura că știu să lucreze pe tabletă, au câteva noțiuni elementare de tehnică pentru a utiliza tableta.

Se știe la nivelul județului, estimativ, de câți recenzori ar fi nevoie pentru această activitate de recenzare?

• Sigur că se știe. La recenzare asistată vor fi în jur de 160 de recenzori pe total județ, la recenzarea din ușă în ușă undeva la 400 aproximativ, vor fi 15 recenzori șefi, 78 de coordonatori pe fiecare UAT și un cordonator de județ.

Liber de la serviciu la autorecenzare

Revenim puțin la activitatea de autorecenzare, luăm un exemplu de familie cu doi copii. Tatăl va fi cel care va completa, își va autorecenza familia. O face în nume propriu sau pentru toți membrii din familie?

• Poate să facă în nume propriu sau poate să o facă pentru toți membrii din familie. Dar având în vedere că există și copii, aceștia chiar și la școală vor putea crea o adresă de e-mail. Procesul este în felul următor: cine vrea să se autorecenzeze, intră pe site-ul recensamantromania.ro, își preînregistrează adresa de e-mail pe care va primi un link. Accesând acel link începe chestionarul de recenzare. Până la sfârșitul chestionarului trebuie să parcurgă toate întrebările și să ajungă la butonul de finalizare. După ce a dat click pe butonul de finalizare, chestionarul pleacă în baza noastră de date. Noi îl validăm, dacă vedem că toate întrebările sunt completate, nu sunt erori și nu sunt câmpuri necompletate. După validare, el va primi înștiințare că s-a autorecenzat și un cod QR. Cu acel cod QR va merge la serviciu și pe baza unei cereri va primi o zi liberă în cursul anului. Este un element de noutate față de recensămânul trecut.

Deci cei care se autorecenzează primesc o zi liberă de la serviciu...

• Cei care se autorecenzează de acasă, nu vorbim de autorecenzarea asistată.

Și pentru o familie cu patru membri, e nevoie să se completeze patru chestionare?

• Absolut, pentru fiecare membru de familie în parte.

Există și vreun risc prin care, să zicem că o persoană ar putea să nu răspundă corect la toate întrebările din chestionar, adică să nu declare o anumită proprietate, la autorecenzare?

• Sigur că da, există și această posibilitate, însă noi ne asigurăm prin verificări și prin validări. Dacă vă referiți la o persoană care a uitat să recenzeze o anumită locuință, o anumită casă, sau suprafață de teren. Recenzorul din sectorul pe care-l are în alt județ sau în altă parte va ajunge și la acea casă sau la acea locuință. Și atunci, dacă vrea să se autorecenzeze, acel CNP este deja în baza noastră de date. Și atunci rămâne ori într-o parte, ori în alta. De asta discută județele la un moment dat, și vedem să fie recenzat într-unul singur, în județul referință la momentul 1 decembrie, ora 0:00.

Era firesc să se apeleze la tehnologie la momentul desfășurării recensământului și voiam să vă întreb, pe parte de autorecenzare, unitățile administrativ-teritoriale au vreo obligativitate în a atinge un anumit procent?

• Este o obligativitate morală, dacă-mi permiteți având în vedere digitalizarea, având în vedere că ne considerăm o țară din Uniunea Europeană, din care toate țările mai puțin România au avut recensământ în format electronic. Până și bulgarii au avut a doua oară deja recensământ electronic, ei prima oară au avut în 2011. Au avut un procent de peste 32% autorecenzare. Ne dorim și noi să fim în Uniunea Europeană, nu? Și atunci ne dorim un procent cât mai bun. Chiar pentru Botoșani eu îmi doresc un procent de peste 50%, nu este imposibil, acum toată lumea deține un telefon mobil, o tabletă, un calculator. Trebuie doar să se vrea, să fie voință.

”Recensământul se spune că este o oglindă fidelă a prezentului”

Luați în calcul ca în anumite comune mai îndepărtate din județ să nu găsiți persoane care să participe la această autorecenzare asistată?

• Nu, nu iau în calcul această posibilitate pentru că față de recensământul agricol, unde am avut anumite impedimente, să le zic așa, adică erau prevăzute în legislație incompatibilitățile, dacă avea o funcție în comisia locală de recensământ, nu putea fi și recenzor. Sau chestiuni de felul acesta. În ordonanța de urgență nr. 19/2020 au fost eliminate toate aceste incompatibilități și atunci inclusiv cei din comisia locală (secretarul, primarul), pot fi ca recenzori sau coordonatori de UAT. Și atunci eliminând astfel de situații, oricine din primărie poate să fie. Nu cred că există cineva dintr-o primărie care să nu știe să utilizeze calculatorul. Nu pot să cred, nu concep așa ceva

Dar primăriile au un procent de autorecenzare asistată pe care trebuie să-l realizeze?

• Recomandarea noastră este următoarea, sectoarele fiind destul de mari cu aproximativ 600 de locuințe, vor fi două, trei sectoare de primărie. Și un coordonator. Acolo unde autorecenzarea merge foarte bine, peste 50%, recomandarea noastră este ca acel recenzor să se păstreze în continuare și pentru etapa a doua. Acolo unde nivelul de recenzare este scăzut, recomandarea este să se încerce și cu altcineva.

Trecând la întrebările care vor fi în formular în acest an, diferă de cele care au fost în urmă cu 10 ani la precedentul recensământ?

• În mare parte sunt aceleași, dar într-adevăr au intervenit și alte întrebări, ca urmare a pandemiei, dar încă formularul nu este validat de comisia centrală. În momentul în care va apărea în Monitorul Oficial veți vedea și întrebările. Nu pot eu să le divulg acum.

Credeți că vor fi modificări majore în privința datelor, rezultatelor acestui recensământ față de cel din urmă cu 10 ani?

• Recensământul se spune că este o oglindă fidelă a prezentului. O fotografie la zi a ceea ce se întâmplă. Recensămintele, în general, sunt factori decizionali pentru segmentul economic, cel administrativ, pentru educație, sănătate, sectorul securitate națională aș putea spune. Și atunci toate rezultatele noastre influențează în mod direct sau indirect ceea ce va fi în viitor. Pentru că, vedeți dvs., migrația internă este destul de mare, să nu mai vorbim de migrația internațională. Și atunci ne întrebăm de ce avem puțini medici, ne întrebăm de ce în orașul nostru se desființează școlile sau spitalele? Autorecenzându-ne sau recenzându-ne impunem oarecum factorului decizional să ia anumite probleme în discuție. Să creeze mai multe spitale, mai multe locuri de muncă, mai multe școli. Pe baza acestui recensământ se iau toate aceste decizii, nu altfel.

Când vom avea un rezultat final, adică cât timp va dura prelucrarea datelor?

• Prelucrarea va dura până în 2023. În 2023 vom avea rezultatele finale. Până atunci este o întreagă procedură de validare, verificare, cum vă spuneam mai devreme dublări între județe ș.a.m.d. Vreau să fac un apel la populație să colaboreze cu recenzorii astfel încât nu există date confidențiale. Avem derogare de la GDPR – Ghidul de Date cu Caracter Personal, acel CNP care în trecut a pus probleme, nu mai este o problemă pentru nimeni, pentru că oriunde își dau CNP-ul, de la orice rețetă pe care o decontezi de la farmacie, la orice contract la telefonie mobilă. Și atunci de ce la o instituție a statului refuzi să dai CNP-ul? Necolaborarea cu recenzorul se constituie contravenție cu amendă între 1.000 și 5.000 de lei, noi sperăm să nu ajungem acolo pentru că nu este cazul, mergem pe buna credință a cetățenilor.

Amenzi pentru cei care refuză recensământul

Cei care refuză să primească recenzorul, să participe efectiv la recensământ...

•  Da, să participe efectiv la recensământ pe motiv că nici nu vor să se autorecenzeze, nici nu vor să meargă la primărie unde va fi un punct de recenzare și nici nu primesc recenzorul...

Dar au existat astfel de situații, există precedent?

• Nu a fost un precedent și sper să nu existe. Până la urmă este o obligație morală a fiecăruia dintre noi să ne recenzăm, să nu fim români doar de 1 Decembrie, nu? Să fim români și în tot cursul anului și mai ales acum este momentul să arătăm, că avem digitalizare, să arătăm că nu suntem ultima țară din Europa, e momentul când trebuie să arătăm toate lucrurile astea, să fim mândri că suntem români și să fim undeva acolo, printre țările «ca afară», țările care sunt puternic dezvoltate.

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL: